Anchetă! Peste 200 de clujeni bogați potențial infectați cu lepră … a la Cluj

Primul temei și motiv:

Apariția leprei la Cluj Napoca este cea mai gravă amenințare la adresa securității, prestigiului, sănătății publice și intereselor vitale ale Clujului și clujenilor.

Al doilea temei și motiv:

De ce au început în România vremurile leprei tocmai la Cluj?

Întrucât imigranți din zonele endemice ale leprei sunt mult mai mulți în București. Sunt mulți și in Iași, Timișoara, Constanța și Brașov.

Lepră … a la Cluj

Dacă până și varza se gătește … a la Cluj, având rețeta ei unică, atunci și lepra apărută în Capitala Transilvaniei nu putea fi una banală și comună. Asemănătoare tuturor leprelor din lumea asta. N-avea cum.

A fost musai să apară ca o lepră ocoșă. Adică, o lepră cu ștaif. Elevată! De nivel superior. Și de statut EXCLUSIVIST.

O lepră specială.

De ce Lepra … a la Cluj e una specială?

Pentru că boala asta cumplită a re-apărut în România, după 44 de ani, nu în vreo mahala mizerabilă de peste Carpați, ci în ”cel mai performant”, ”cel mai civilizat” și ”cel mai vibrant” oraș din spațiul românesc, european, global și chiar galactic.

Pe scurt! Lepra a apărut în „cel mai cel” oraș al României, care este mereu pe primul loc în toate topurile reale, fabricate sau achiziționate. Fapt care l-a transformat și-n „cel mai ocoș” oraș al României. („Ocoș” e un regionalism care are și înțelesul de înfumurat.)

Ei bine! Dacă lepra apare de obicei în mediul populat cu sărăntoci neîngrijiți și nespălați, la Cluj Napoca lepra a răsărit într-un SPA „high class”, luxos și scump, accesibil și frecventat doar de bogați.

Cuvântul „SPA” vine de la stațiunea belgiană Spa, unde în vremurile „La belle epoque” bogații Europei și ai României mergeau în luxoasele resorturi cu băi termale, ca să fie răsfățați.

Și la exclusivistul ThaiCo SPA „high class” mulți bogați ai Clujului au mers să se răsfețe cu „luxul experimențial” și să-și ofere senzații și trăiri de neuitat; inclusiv prin masajul scump al maseuzelor indoneziene.

„Lepra … a la Cluj” e una specială și pentru că:

în Cluj Napoca „contact frecvent și îndelungat cu lepra” au avut bogații răsfățați și bine tratați în salonul de lux, care se definește în filmul său de prezetare drept un „colț de rai în Cluj”.

Doar oamenii cu bani mulți au putut avea acces în acest „colț de rai”.

Site-ul Cluj24.ro arată că acest SPA „este un spațiu de lux care oferă o gamă variată de servicii, cu prețuri ce ajung până la câteva mii de lei pentru cupluri, în funcție de durata masajului.

Masajul pentru cupluri costă 600 de lei pentru 60 de minute, 880 de lei pentru 90 de minute și 1.150 de lei pentru 120 de minute. Există și ritualuri speciale pentru cupluri, cum ar fi „Ritualul spa pentru luna de miere”, care durează două ore și jumătate și costă 1.460 de lei.”

Realitatea factuală

Primul fapt:

SPA-ul exclusivist a transmis un comunicat în care susține că doar „o angajată a Salonului ThaiCo SPA”, a fost acasă, în Bali (Indonezia), în luna septembrie, ca să participe la ceremonia de înmormântare a tatălui său.

Informațiile din ancheta epidemiologică, preluate de presa clujeană, arată însă că „două femei de 21 și 25 de ani, surori din Indonezia și angajate ca maseuze la ThaiCo Spa din Cluj-Napoca” ar fi fost la înmormântarea tatălui lor. Presa clujeană mai spune că ambele s-au infectat de la mama lor, însă difuzează două variante diferite:

1. Foaia Transilvană: „mama celor două tinere fusese diagnosticată cu lepră în Bali, în luna octombrie a acestui an.”
2. Cluj24: „Potrivit informațiilor, mama lor a fost diagnosticată cu aceeași boală spre finalul anului trecut.”

Ambele variante sunt grave, oricare ar fi cea adevărată și sunt foarte importante pentru realitatea factuală pe care o relevăm aici.

De ce?

Pentru că, în varianta infectării mamei în 2024, înseamnă că cele două surori știau acest fapt grav și l-au ascuns, aducând lepra în România.

Iar autoritățile române nu au un protocol de testare a oamenilor care vin din zonele unde lepra se manifestă endemic.

Varianta depistării în octombrie a infectării mamei acestora cu lepră este mult mai gravă și mai periculoasă pentru noi, clujenii, în primul rând. Fiindcă suntem sub amenințarea directă a bacteriei leprei.

De ce?

Pentru că – ne spun autoritățile clujene – „cele două surori s-au prezentat la spital, în Cluj, pe 26 noiembrie 2025, unde au fost supuse mai multor investigații.”

Tot autoritățile ne spun că: „ diagnosticul de infecție cu bacteria leprei a fost confirmat cert abia pe 11 decembrie”. Deci, la 15 zile de la prezentarea surorilor la spital pentru investigații.

Autoritățile clujene nu a spus dacă cele două femei infectate cu lepră au fost internate și izolate din 26 noiembrie 2025 sau doar din 11 decembrie 2025, ziua în care salonul a fost închis și dezinfectat cu ozon de autoritatea sanitară.

Autoritățile sunt obligate să precizeze opiniei publice răspunsul real la această dilemă.

Îi solicit public doamnei prefect al județului Cluj, Maria Forna să informeze opinia publică asupra acestei omisiuni din informarea autorităților sanitare și să informeze prompt asupra măsurilor și evoluțiilor în acest caz de grav de siguranță publică.

Al doilea fapt:

Ministrul Sănătății, autoritățile clujene și SPA-ul high class susțin, în comunicări oficiale că:

1. un om se infectează greu cu bacteria leprei și că durează ani (până la 20 de ani) până când agentul patogen (bacteria) se activează în corp;
2. e necesar un contact permanent și îndelungat cu bolnavul infectat ca să te infectezi;
3. boala nu se transmite prin:
   • strângerea mâinii,
   • îmbrățișări,
   • călătorii în transportul public,
   • proximitate scurtă,
   • folosirea spațiilor comune.

Mai mult decât atât, ministrul Rogobete, autoritățile clujene și SPA-ul high class transmit că nu e nici un pericol și că nu există riscul infectării altor oameni.

Realitatea factuală și cea istorică îi contrazice și ne îngrijorează.

De ce?

Pentru că bacteria leprei care le-a infectat pe cele două surori pare a fi una foarte agresivă.

Precum a fost bacteria leprei care a afectat Norvegia la sfârșitul secolului 19, determinându-l pe medicul norvegian Gerhard Armauer Hansen să acționeze salutar, indentificând agentul patogen. De aceea lepra se mai numește „boala Hansen”.

Dacă este adevărat faptul că DOAR UNA dintre surori a fost la înmormântarea tatălui său în Bali, în luna septembrie 2025, înseamnă că aceasta și-a infectat sora cu care, cel mai probabil, locuia împreună într-un imobil din Cluj Napoca.

Așadar! Perioada în care bacteria leprei s-a activat în trupul surorii a fost de DOAR două luni.

Această ipoteză a unei bacterii a leprei foarte agresive este susținută și de infectarea rapidă a mamei lor. Cea care, în octombrie, la o lună după ce a fost împreună, cu fata ei, la înmormântarea capului familiei, a fost depistată cu lepră.

Rezultă că, probabil, ambele au fost infectate de la altă persoană purtătoare a bacteriei.

Ipoteza că bacteria leprei adusă din Bali este una foarte agresivă e susținută și de infectarea altor două maseuze indoneziene de la SPA-ul de lux din Cluj.

REȚINEȚI! E posibil ca cel puțin una dintre cele două surori, din cauza diferenței climatice față de Bali, să fi răcit în această toamnă și, astfel, să fii strănutat și tușit în aceste luni de toamnă.

Care sunt căile de contaminare cu lepră?

Potrivit conferențiarului universitar, Vladislav Gogu, de la Catedra de Dermatologie a Universității de stat de Medicină din Chișinău – cel care a publicat manualul universitar „Lepra” – un om se poate infecta cu bacteria leprei prin două căi:

1. Contactul direct și îndelungat între purtător şi receptor.

Cea mai periculoasă și frecventă modalitate de transmitere a bacteriei leprei este cea aerogenă; adică prin aer a secreţiei nazale și salivei.

Cum ajunge bacteria leprei în aer, ca să se transmită aerogen?

STRĂNUTUL, TUȘITUL și scuipatul persoanei infectate transmite lepra mai departe la alți oameni.

Tot la contactul direct prin care un om se poate infecta cu lepră, conferențiarul universitar Vladislav Gogu, de la Catedra de Dermatologie a Universității de stat de Medicină din Chișinău, menționează: sexul cu o persoană infectată, contactul cu sângele, urina și secrețiile plăgilor deschise ale persoanei infecate.

•  Contact indirect prin care se poate infecta un om cu bacteria leprei este: veselă, prosoape, așternuturi, praful de cameră, îmbrăcăminte, lenjerie sau alte obiecte.

REȚINEȚI!

Lepra se ia atât prin contactul direct și îndelungat, cât și prin contactul indirect, inclusiv prin praful și agenții patogeni care plutesc prin aer în urma unui strănut sau tușit al celui infecat.

Bazându-ne pe expertiza științifică a specialistului dermatolog din Chișinău, ne punem întrebarea logică și legitimă: un masaj de 60, 90 sau 120 de minute, efectuat de o persoană infectată cu bacteria leprei este „un contact direct și îndelungat între purtător şi receptor”?

Și dacă masajul e repetat? E contactul direct și îndelungat?

Apoi, folosirea: prosoapelor, cearceafurilor aduse de către cele patru tinere infectate cu bacteria Leprei este un contact indirect care poate duce la infectarea oamenilor care au fost masați în acest salon exclusivist?

La urmă, dar nu în cele din urmă am lăsat întrebarea esențială pentru relevarea realității factuale:

Câți clienți au avut într-o zi una dintre cele patru maseuze infectate cu lepră în perioada ?septembrie – 26 noiembrie 2025? (ori 11 decembrie, când salonul a fost închis de autorități)

Luăm în calcul faptul că fiecare din cele 4 maseuze să fi avut doar UN CLIENT diferit în fiecare zi din lunile octombrie și noiembrie.

Aritmetica ne arată că 4 clienți X 57 de zile = 228 de clienți.

Dintre acești 228 de clienți, câți au revenit la o altă ședință de masaj de 60, 90 sau 120 de minute, la cele 4 tinere infectate.

Apoi, următoare întrebare VITALĂ la care trebuie să afle răspuns autoritățile și opinia publică este:

Câți dintre acești posibili 228 de oameni sunt infectați cu bacteria leprei?

Autoritățile sunt obligate să găsească rapid răspuns la această întrebare vitală.

O sursă din Poliția clujeană vorbește despre „câteva sute” de clienți ai acestui SPA exclusivist care au început să se testeze ca să afle dacă au fost infectați cu bacteria leprei.

CONCLUZII:

1. Autoritățile ascund informații vitale pentru protejarea cetățenilor din ancheta epidemiologică. Ori nu le cunosc sau nu au fost interesate să le afle;

2. Autoritățile diminuează gravitatea acestui focar de infecție cu bacteria leprei, care se transmite în principal pe cale aerogenă.

Este sezonul virozelor! Oamenii strănută și tușesc. De aceea este foarte important să te protejezi.

3. Presa clujeană TREBUIE să verifice “adevărul autorităților”, fiindcă ziariștii sunt anticorpii și protectorii societății noastre. Ziariștii clujeni sunt datori să ofere adevărul la întrebările și îngrijorările legitime ale cetățenilor.

Presa trebuie să investigheze și SĂ MONITORIZEZE acest caz de o gravitate extremă.

Întrucât apariția leprei la Cluj este cea mai gravă amenințare la adresa securității, prestigiului și intereselor vitale ale Clujului și clujenilor.

4. Presa trebuie să preseze autoritățile clujene și naționale să informeze corect și prompt asupra evoluției acestui caz de amenințare gravă a sănătății publice.  Și să ofere informațiile vitale pentru protecție și prevenție.

SUBLINIEM că lepra este o boală gravă CRONICĂ. Tratamentul acestei boli poate dura doi ani, timp în care se administrează continuu trei antibiotice puternice, care pot provoca reacții și efecte secundare în organism.

5. Presa și opinia publică TREBUIE să impună autorităților să instituie URGENT un protocol de verificare și testare a stării de sănătate a fiecărui imigrant care vine și lucrează în România. Testarea să fie făcută pe cheltuiala importatorilor și beneficiarilor acestei forțe de muncă.

Aceasta este o măsură responsabilă de profilaxie și protejare a cetățenilor.

La final las gândul care nu-mi dă pace:

De ce au început in România vremurile leprei tocmai la Cluj?

Întrucât imigranți din zonele endemice ale leprei sunt mult mai mulți în București. Sunt mulți și in Iași, Timișoara, Constanța și Brașov.

Mă tem că au început vremurile leprei la Cluj pentru că semnele căderii apar mereu acolo unde e mai aprigă preamărirea.

Ni s-a spus limpede că aceia care se vor preamări vor fi nevoiți să se smerescă.

Știm de la grecii antici că după Hybris vine întotdeauna Nemesis. Fiindcă zeii îi pedepsesc pe cei cărora vanitatea le ia mințile.

Iar nouă, clujenilor, înfumurarea/vanitatea ne ia mințile.

Iluzia manipulatoare și înșelătoare ne ia mințile.

Minciuna organizată și chiar industrializată ne amețește mințile.

Prefăcătoria și duplicitatea ne transformă în măști, ajungând să considerăm că participăm continuu la un bal mascat.

Cluj Napoca e tot mai mult acuzată și catalogată că a devenit “Citadela Înfumurarării”.

Indiferent dacă nu ne place această etichetă, ori o respingem Nemesis e deja aici.

Și vom trebui cu toții, cetatea și noi,  cetățenii săi, să NE SMERIM.

Întrucât, de ieri, “Lepră a la Cluj” nu mai e doar o expresie verbală.

A devenit substantiv propriu

P. S.

Poate vrei să știi câteva informații despre lepră

Lepra este o boală infecţioasă cronică, cauzată de bacteria Micobacterum leprae (bacilul Hansen).

În fiecare an se înregistrează cel puțin 250.000 de noi infectați cu lepră. Alte surse vorbesc de un milion de bolnavi aflați în tratament.

Cele mai multe infectări sunt în Indonezia, India și Brazilia.

În Indonezia se înregistrează anual cca. 20.000 de cazuri noi de lepră.

Peste 10.000 de cazuri se înregistrează în Bangladesh, Nepal și Filipine. Acestea sunt țările de unde vin în România cei mai mulți imigranți/lucrători.

Lepra s-a manifestat din antichitate, fiind menționată în textele sanscrite și descrisă descrisă de egiptenii, indienii şi chinezii antici, începând din sec. XV î.Hr.

Lepra a pătruns în Europa în urma cruciadelor din Orient, în secolul al XIII-le.

Un studiu al Proceedings of the National Academy of Sciences arată că în secolul al XIII-lea existau peste 19.000 de leprozerii doar în vestul Europei.

În epoca medievală dar și până în cea contemporană, leprosul era considerat un mort viu.

Papa Alexandru al III-lea a emis o bulă papală (decret n.n.) prin care leprosul erau obligat să poarte o haină pe care să fie cusută o cruce galbenă, mare, ca semn de avertizare. De asemenea, leprosul trebuia să poarte în permanență cu el un clopot cu care trebuia să-i atenționeze pe ceilalți că este infectat.

Acest decret, cu măsurile profilactice ale vremii, a stat la baza sepărării leproșilor în așa-numitele leprozerii, care aveau biserică și cimitir. În România încă mai există leprozeria de la Tichilești, din județul Tulcea. Acest sanatoriu a fost înființat în 1928 și este ultimul asemenea așezământ din Europa. În 2018 mai erau acolo 10 leproși.

De ce în România nu s-a mai identificat nici un caz de lepră din 1981?

Pentru că în 1981 România a pus în aplicare protocolul de tratament al leprei stabilit de  Organizația Mondială a Sănătății. În acel an, acum 44 de ani, s-a introdus terapia cu mai multe antibiotice – „multidrug therapy”  (MDT)- respectiv: rifampicină, clofazimină și dapsonă. Acest tratament vindecă un corp infectat cu lepră dacă tratamentul este făcut sub supraveghere medicală de specialitate.

Aplicarea acestui protocol de tratament, oferit gratuit în România comunistă a eradicat lepra din țara noastră.