Atunci, în 1923, mai mult din grabă şi din cauza tensiunilor politice generate de discutarea Constituţiei, când s-a ajuns până acolo încât au fost aruncate grenade cu gaze în Parlament, oficialii de la Bucureşti au comandat fabricarea rapidă a noii steme a României Mari, care trebuia menţionată în Constituţie şi adoptată odată cu aceasta. În mod uimitor, nu s-a găsit niciun specialist român în heraldică, fiind desemnat să facă noua stemă heraldistul maghiar Keöpeczi Sebestyén József din Cluj. Acesta a inserat în stema României Mari simbolurile heraldice ale Moldovei (vezi stema oficială în foto 1 şi 2), reprezentată, în dreapta sus, prin capul de bour, prin soare şi semilună. Lângă, în stânga sus, este stema Ţării Româneşti, cu Acvila imperială bizantină, care ţine crucea în cioc, având alături semiluna şi soarele. În stânga jos, este stema oficială a Banatului integral, cu leul Banatului şi podul peste Dunăre al lui Apolodor. La mijloc este stema Dobrogei, reprezentată prin cei doi delfini iar în dreapta jos este stema Transilvaniei. Când a venit vorba să reprezinte Transilvania, Keöpeczi Sebestyén József a copiat stema Ardealului din stema oficiala a Ungariei Mari, plasând-o în acelaşi spaţiu pe stema oficială a României Mari, pentru a sugera, probabil, doar transferul unei provincii de la o ţară la alta. (vezi foto 3) Această stemă are în partea de jos simbolul săsesc al celor şapte turnuri, adică a celor şapte oraşe ridicate de şaşi şi şvabii din Transilvania iar sus sunt cele două simboluri maghiare şi secuieşti. Primul simbol este “pasărea Turul” (Turul madár), pe fond albastru, având deasupra soarele şi semiluna. Mai precizăm că pasărea Turul este simbolul mitic al maghiarilor, în legenda fondatoare a acestui popor precizându-se că această pasăre a condus triburile maghiare din stepele Munţilor Altai până în Europa, în Câmpia Panonică. Copiii maghiari sunt crescuţi în cultul acestei păsări mitice, inclusiv prin desenele animate pe care TV maghiare le difuzează.
Ei bine, după cum se vede, din simbolismul stemei Transilvaniei lipsesc cei mai vechi şi cei mai numeroşi locuitori ai provinciei: adică cei şapte milioane de români. Drept pentru care, de aici de la Cluj, am pornit o campanie de mediatizare pentru inserarea unui simbol al românilor în stema Transilvaniei, alături de cele ale celor trei minorităţi: maghiară, săsească şi secuiască. Propunerea mea a fost să fie inserată LUPA CAPITOLINA – simbolul latinităţii şi al naşterii noastre. Rareş Bogdan, prezent şi el în emisiune, a propus să fie inserată OPINCA, simbolul pe care – spunea Ciprian Aron – un ţăran din Craiova l-a pus pe cupola Primăriei din Budapesta, în 4 august 1919, după cucerirea capitalei Ungariei de către armata română. A mai fost şi propunerea inserării steagului dacic: capul de lup cu coadă de şarpe. Rareş Bogdan a promis că-l va aborda pe preşedintele Comisiei de Revizuire a Constituţiei – profesorul de istorie şi preşedinte al Senatului, Crin Antonescu, căruia să-i prezinte acest demers care să respecte locul şi statutul românilor în cuprinsul Transilvaniei. Acelaşi demers va fi făcut pe lângă premierul Victor Ponta şi şefii celorlalte partide, inclusiv UDMR. Să fie într-un ceas bun!
Up date: Abia astăzi, 21 august 2013, prefectul judeţului Alba, Gheorghe Feneşer, i-a cerut premierului Ponta şi guvernului reprezentarea românilor din Ardeal pe stema României, susţinând că pe aceasta apar, pentru Transilvania, doar simboluri ale secuilor, maghiarilor şi saşilor, informează Mediafax. Feneşer a declarat, miercuri, că a fost sesizat că românii din Ardeal nu sunt reprezentaţi pe stema României, motiv pentru care le-a atras atenţia premierului Victor Ponta şi vicepremierului Liviu Dragnea asupra “oportunităţii şi necesităţii remedierii acestei regretabile şi grave erori”. “În careul 4 al stemei României, Transilvania este reprezentată de simbolul secuilor, respectiv soarele şi luna, cel al maghiarilor, respectiv pasărea turul, iar la rândul lor saşii sunt reprezentaţi prin cele şapte cetăţi. Românii din Ardeal lipsesc cu desăvârşire de pe stemă, fapt care mi-a fost sesizat de diverse organizaţii cultural patriotice şi filiala Alba a Partidului Conservator”, a afirmat Feneşer.
Acesta a adăugat că a cerut reprezentanţilor Guvernului să facă demersurile necesare pentru includerea românilor din Transilvania pe o nouă stemă a României, informează şi Antena 3.
Niciodată nu-i prea târziu.