A reuşit această performanţă în competiţia cu firme mari de construcţii din afara Clujului. Şi nu numai că a reuşit să câştige licitaţia ci, foarte important, a terminat lucrarea şi a executat-o la standarde de înaltă calitate. Astăzi, 14.03.2014, printre atâtea ştiri cu arestarea unor corupţi şi iresponsabili din Cluj, nu ştiu dacă s-a făcut remarcată ştirea că un grup de firme clujene de construcţii a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Cluj (CJ) pentru dezvoltarea Parcului industrial Tetarom I. Este vorba de asocierea dintre SC TIM SA, SC Grupul 4 Instalaţii SA, SC Electroconstrucţia Elco SA şi Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene. Valoarea lucrărilor licitate şi adjudecate este de 37.374.750 lei fără TVA. Termenul de execuţie este de 18 luni. Săptămâna trecută, parcă, o altă mare investiţie, scoasă la licitaţie tot de CJ Cluj şi tot pentru dezvoltarea unui parc industrial – cel cu nr. 4 – a fost câştigat de compania ACI, firma care a realizat stadionul Cluj Arena în termenul contractat şi la un cost onorabil (în comparaţie cu uriaşul cost de construcţie al stadionului NAţional Arena din Bucureşti). După cum spuneam, toate acestea sunt veşti bune, după un aflux de veşti proaste din domeniul investiţiilor publice clujene, câştigate de firme din afara judeţului şi care acum stagnează şi sunt în impas. E bine să menţionăm aceste eşecuri. E vorba, în primul rând, de rampa ecologică de deşeuri a Clujului, licitată de firma timişoreană Confort, care are întârzieri foarte mari şi al cărei termen de finalizare este necunoscut odată cu intrarea acestei companii în insolvenţă. Aceeaşi veste prostă a venit astăzi dinspre proiectul Hollywood-ului clujean, câştigat de firma brăileană Valve Internaţional care, şi aceasta, a intrat în insolvenţă, după ce a primit 10 milioane de lei avans de la Primăria Cluj, executând doar 10% din lucrare. Acelaşi lucru s-a petrecut şi cu noua Sală Polivalentă, unde firma sibiană Cona pur şi simplu a fost resuscitată de Primărie ca să termine lucrarea licitată la preţ de dumping şi apoi abandonată. În concluzie: veştile bune de mai sus – bune pentru că banii colectaţi de la contribuabilii clujeni şi atraşi din fonduri guvernamentale ori europene – rămân la Cluj. De asemenea, muncitorii clujeni au de lucru şi, drept urmare, îşi primesc salariile plus alte multe avantaje pe orizontala pieţei. Toate acestea sunt rezultatul unui management performant şi adaptat la cerinţele pieţei şi la rigorile crizei. Bravo firmelor clujene de construcţii!
