Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș arată că „experiența dobândita la Cluj cu cele doua lucrări, mai întâi tribuna nouă a stadionului CFR si mai apoi Cluj Arena ne-a permis sa acumulăm o știința necesară conceperii unor construcții foarte pretențioase, precum stadioanele.” Acesta arată că „stadioanele sunt atat robuste cât si delicate, având nevoie de multă experiența alături de inovație pentru a ține costurile sub control si a oferi un echilibru perfect între confort si atractivitate. La Tîrgu Jiu noul stadion pentru Pandurii va fi o placă turnantă între oraș si parc, iar la Craiova noul „Ion Oblemenco” va relansa pasiunile alb-albaștrilor și amintirile încă vii ale vremurilor bune.”
Noul „Ion Oblemenco” este o lucrare de mare complexitate și finețe inginerească, iar specialiștii clujeni și sibieni impresionează autoritățile și publicul din inima Olteniei prin ritmul alert în care lucrează, prin soluțiile inginerești, tehnologiile speciale și utilajele ce le folosesc. Toate aceste resurse sunt necesare, întrucât provocările sunt pe măsură. Sunt elocvente câteva amănunte. Structura pământului și pânza de apă freatică i-au obligat pe constructorii de la ACI Cluj și ConA să ducă fundaţiile până la 20 metri în adâncime. În același timp, suprastructura metalică a stadionului (acoperișul), impune o consolă de 50 de metri, care se află la aproximativ 50 de metri deasupra suprafeţei de joc. Arhitectura acestui stadion este de excepţie, fiind o creație a arhitectului clujean Șerban Țigănaș, care este și președintele Ordinului Arhitecților din România. Arhitectura acestui stadion este de excepție, fiind inspirată din „Oul” lui Brâncuși. Arena sportivă va avea o capacitate de 30.960 locuri și va costa peste 158,7 mil lei + TVA. Semnificativ este faptul că studiul de fezabilitate comandat de Primăria Craiova stipula că prețul de cost al acestui stadion urma să fie de peste 100 de milioane de euro. Și în această chestiune esențială s-a remarcat modelul clujean de evaluare și de construire, la prețuri corecte. Stadionul din Craiova va avea 6 etaje, heliport, tribune acoperite, restaurante, un minihotel cu 40 de camere pentru sportivi şi spaţii comerciale şi de antrenament, precum și o parcare supraterană cu 414 locuri. Spectatorii din tribune vor fi protejați de intemperii printr-un sistem complex de acoperire, cu o structură metalică cu suprafețe fixe opace și transparente. Intrarea în stadion se va face printr-o piazzetă, iar stadionul este înconjurat de un inel de circulație pentru pietoni, care oferă o priveliște plăcută zonei. Un amănunt aparte – amuzant – care a trebuit rezolvat de arhitecții clujeni, la cererea înfocaților suporteri olteni, a fost să modifice proiectul și să fie amplasate scaune demontabile în zona peluzei, pentru ca ei sa poată sări în timpul meciului. În ceea ce privește noul stadion Municipal din Tg. Jiu, acesta va avea o capacitate de 12.500 locuri și va costa peste 100 milioane lei. În proiect mai există și o clădire de birouri administrative/cluburi sportive si o clădire pentru cazarea sportivilor. Ioan Așchilean, președintele Consiliului de Administrație al ACI Cluj S.A., susține că „stadionul de la Craiova este mai dificil de executat decât Cluj Arena din cauza condițiilor de teren, dar mai ales din cauza structurii metalice complexe, necesare pentru executarea acoperișului. Cu toate acestea atât proiectanții, cât și inginerii clujeni au găsit cele mai bune soluții tehnice pentru realizarea acestei lucrări complexe.” La rândul său, Dorin Aschilean, directorul general al companiei clujene de construcții arată că „este o provocare pentru noi să construim două stadioane în același timp. Este necesar un efort mare din punct de vedere al asigurării resurselor tehnice și de personal, însă suntem pregătiți și avem know-how-ul necesar pentru a realiza și finaliza, în cele mai bune condiții și la termen, cele două lucrari. Să construiești, ca firmă clujeană, două stadioane în același timp, cred că este un bun renume și pentru potențialul Clujului.” Acest fapt este confirmat și de președintele ConA Sibiu, Mircea Bulboacă, care preciza într-o declarație că în România, dar și în Europa sunt puţine companii și asocieri care pot să facă asemenea lucrări în sistem “design and build”. Mai precizăm că ambele stadioane au început să fie construite în a doua parte a anului 2015 și au ca termen contractual de finalizare primul trimestru al anului 2017. Ambele stadioane vor putea găzdui meciuri în cupele europene.
