Vă recomand cu căldură cartea aceasta să o citiţi pentru că vedem de fapt tot ceea ce se întâmplă astăzi. E ca un ochean întors – vorba lui Mircea Dinescu. Descoperim şi personajele de acum. Dacă un distins conducător al Adevărului de atunci a folosit sintagma şobolanilor, un alt distins conducător al Adevărului de după anii 90 a folosit sintagma “guzganului rozaliu”. Vedeţi, nici semantic, nici semiotic nu ne-am îndepărtat prea tare de epoca aceea.
” Mă bucur că aceasta este calea pe care şi-a găsit-o Ion Novăcescu. Aceea de a ne arăta cu degetul lucrurile care se întâmplă astăzi. A scris despre linşajul mediatic şi a încercat să inventeze. A definit, corect conceptual, linşajul mediatic, chiar dacă este o noţiune mai degrabă metaforică. Nu sunt sigur că diferenţierea pe care o face el între linşaj şi campania de presă, una fiind morală, cealaltă imorală este neapărat riguroasă, dar dincolo de asta trebuia să găsească un criteriu şi el scrie din perspectiva moralităţii. Autorul se plasează nu undeva în exterior, aşa cum ne-am aştepta, cum se plasează deregulă istoricul – încearcă să se plasează în afara miturilor – ci se plasează la mijloc. Din această cauză nu mi-am dat seama cu cine ţine Ion Novăcescu, mai ales că această carte este una despre duelişti.Sper că volumul doi al acestei cărţi, chiar dacă nu-l anunţă, să fie unul despre jurnalismul celălalt, nu cel de linşaj. Despre jurnalismul de complezenţă. Jurnalismul celor care dau limbi, fără să li se ceară; care se anunţă. A celor care crează în jurul unor oameni mici o realitate mare. Aceasta este cea de-a doua parte urâtă a jurnalismului de astăzi. Jurnalismul fără cultură, jurnalismul de reverenţă. Acela care simulează, pune etichete şi leagă subiecte roz la gâtul unor oameni mici, de nimic, care, şi datorită acestui fapt, ajung să ne conducă destinele. Cred că linşajul mediatic este mai uşor de suportat în societate, decât acest tip de jurnalism de reverenţă. El nu pare a fi periculos dar, după părerea mea, este mult mai periculos decât linşajul mediatic. De linşaj mediatic dacă rezişti o dată, dacă rezişti şi a doua oară te vaccinezi şi ceea ce nu te omoară, te face şi mai puternic. De laude, de ode, de şmecheria născută pe bani publici, de aceste lucruri nu te poţi apăra. Chiar şi orgoliul celor mai puternici este flatat. Chiar şi conştiinţele cele mai treze se lasă furate de laudele pe care nu le merită şi de şmecherie. Îl felicit încă odată pe Ion Novăcescu. Mă bucur foarte mult pentru el şi mă bucur şi pentru că e o victorie a generaţiei mele. În acelaşi timp este o victorie de conştiinţă.
