Într-o viață de om cu ambele picioare pe pământ nu există doar o ultimă zi.
Sunt mai multe ,,zile ultime”.
Zilele astea, care uneori par a fi chiar ultimele, dovadă că unii se sinucid, ți se înfing în suflet ca niște borne de hotar. Peste care nu mai poți să treci. Înapoi.
Să revii!
În vremurile din care te-ai expulzat.
Pentru a trăi vremea ta.
Marele miracol al ultimei zi e că îți trage un sănătos șut în cur, ca să poți face vitalul pas în față. Către cealaltă bornă a vieții tale.
Fixându-ți privirea pe “Drept înainte!” și având “Întoarcerea interzisă!” la balta călduță în care mintea ți s-a tot hârjonit. Ba cu lenea, ba cu teama, ba cu neputința. Și uneori cu trecutul.
Chemată fiind la joacă de Circele acestuia, Tainicele și Duioasele Amintiri. Care-s neîntrecute la a zămisli Iluzia. Cea mai plăcută și pasională dintre perversiuni.
Zilele astea ultime, cu negura ce le învelește și cu toată pierzania ce par că o aduc, sunt de fapt Bune Vestiri.
Ale unei noi vieți din Viața ta.
Sunt Faruri de Lumină către un orizont care ți-a fost întunecat ochilor Inimii.
Din cauza idolilor de fum cu care te-ai înconjurat, inspirându-i în sânge, precum un joint de marijuana. Ca să te simți important, împlinit și fericit.
Dar mai ales ca să-ți ții mintea ocupată și surdă la toate chemările și nevoile Inimii tale.
A cărei Vibrație e tot ceea ce merită să simți și să trăiești în Clipa care-i cât o viață.
Ultima zi – să știi! – e de fapt ziua renașterii tale din cenușa în care te-ai ars stupid de rapid și de eficient.Alergând printre zilele săptămânilor tale, ca și cum nici nu ar fi fost în calea ta. În orbirea ta!
Ultima zi, ca Bună Vestire, e atunci când ai hotărât să pui capăt viețuirii.
Radiind!
La fiecare răsărit. Și la fiecare zâmbet al celui de lângă tine. Fiindcă sunt primele pe care le vezi în noua ta viață.
În care nu mai înveți să gângurești, ci să iubești.
Mai întâi pe tine.
Ca să te poți vedea în oglindă. Așa cum ești. Despuiat de minciuni, de gânduri, de ambiții, obsesii și de filtre.
Realizând că tu ești cea mai importantă ființă din viața ta.
Pe cărui răsuflare s-a fixat raiul din jurul tău.
Bucură-te!
O veste bună și o nouă șansă tocmai ți s-au dat.
În ultima ta nouă zi.
Ca o Bună Vestire.
Notă: Ion Novăcescu este unul dintre autorii apreciatei Cărți – Poveștile Minunate ale României, apărută în două volume. Vezi părerea oamenilor și personalităților care au citit aceste cărți. Click aici.