Pur si simplu, in acel moment, stadionul Cluj Napoca Arena a amutit, auzindu-se doar susurul motoraselor camerelor care transmiteau meciul, in asteptarea reactiei boss-ului bucurestean. Acesta, rosu de furie si negru de durere in urma loviturilor dure incasate, s-a ridicat greu de jos, si desi era plin de noroi si flegma, n-a renuntat la eleganta si finetea specific romaneasca, adresandu-se tribunei, careia i-a spus ca Apostu minte pe toata lumea si ca nimeni nu putea sa fure nici un leu alocat de Primarie, din moment ce el semneaza toata actele la club. Apoi, folosindu-se de un croseu de dreapta discret, nevazut de arbitrii, dar surprins de camerele foto si video, i-a aplicat lui Apostu un pumn dureros la ficat, provocandu-l la o confruntare cu cartile pe masa, fata in fata cu “coechiperul” sau in tricou portocaliu si “frate” intru credinte, Alin Tise. Confruntare care – asa cum sta bine unei confruntari valahe fair play – va avea loc pe terenul oaspetelui-gazda bucurestean si va fi aplaudata si sustinuta de o galerie civilizata si impartiala. Apostu, ramas fara aer din cauza durerii si a socului, a gasit totusi puterea sa-si incoarde genunchiul drept si sa-i aplice lui Walter o lovitura sub centura, in timp ce arbitrul era ocupat sa-l tina la distanta pe copilul de mingi din Primarie, intrat pe teren cu o caramida-n mana sa-i sparga fata enervantului de bucurestean. Deci, sa revin, ( fiindca ma fura si pe mine dramatismul jocului si multimea fazelor), spuneam ca Apostu i-a aplicat lui Walter un genunchi sub centura afirmand ca de la anul se vor gasi alti finantatori care sa vina langa echipa si ca nu finantatorii si banii lor sunt importanti, ci dragostea si sufletul galeriei. Walter, pur si simplu naucit de nonsalanta apostatica, n-a mai spus decat atat: “asa crezi tu, fartate focsanean, ca gasesti finantatori pe toate drumurile…!?” Pauza de suspans si-o exclamatie anonima: “Tulai,… Doamne, ce meci de vis!!!”, cand s-a auzit fluierul de final al timpului regulamentar de joc. Prelungirile, de s-or tine, is vineri si noi de-om fi sanatosi le-om urmari si comenta. Pana atunci, Doamne ajuta!
