In al doilea rand, tot atunci, in toamna, iarna si primavara anilor 1922 si 1923, pina in martie 1923, cand a fost adoptata Constitutia Romaniei Mari, cea mai serioasa dezbatere si cele mai violente polemici s-au purtat in jurul unor amendamente, dintre care s-a detasat cel propus de catre premierul liberal Ion I.C. Bratianu pentru amendarea Constitutiei lui Carol I, de la 1867. Vechea constitutie ( ca de altfel si cea din 1991) stipula ca: “ Proprietatea este sacra, garantata si inviolabila. Bratianu, realist si vizionar ( mai ales dupa ce a vazut ce s-a intamplat in Rusia bolsevica, a propus modificarea acelui articolo, in sensul ca “proprietatea sa fie declarata FUNCTIE SOCIALA”. Ce inseamna asta in limbaj comun: ca proprietatea este sacra si inviolabila atata timp cat societatea admite acest fapt. E logic, nu! Cand multimea nu-ti mai recunoaste proprietatea, atunci … Adio! si bunvenit revolutie sociala. Vreau sa va spun ca dezbaterea acestui amendament a fost atat de intensa si atat de violenta, incat parlamentarismul si societatea romaneasca s-a cutremurat. S-a ajuns pina acolo incat in incinta Parlamentului s-au aruncat bombe cu gaze lacrimogene pentru a bloca lucrarile Constituantei; fiind si nenumarate scene de violenta fizica, in timpul carora premierul liberal Ion I.C. Bratianu era impiedicat sa-si sustina proiectul, parlamentarii liberali fiind nevoiti sa faca zid in jurul tribunei pentru a-l apara de uraganul Opozitiei dezlantuit de oratorii politici fulminanti ca dr. Nicolae Lupu, Grigore Iunian. Istoria polemicii parlamentare romanesti consemneaza cu acel prilej marile dueluri politice dintre premierul Ion I.C. Bratianu contra cvartetului: Iorga, Maniu, dr. Lupu, Madgearu si Madgearu. Ori contra lui Vaida Voevod sau a avocatului-parlamentar, Istrate Micescu, cel mai infocat aparator al principiului ca:”proprietatea e sacra si inviolabila”. Evident ca, in cele din urma, uriasul raport de forte finaciare-politice si parlamentare, aflat in spatele lui Bratianu a biruit si, astfel, istoria romaneasca a consemnat a doua cea mai moderna constitutie european, dupa cea adoptata in Belgia.
