Damnat din cauza prostiei şi incompetenţei umane (vezi: erorile grave de proiectare), dar şi de iresponsabilitatea şi nepăsarea beneficiarului, adică autoritatea guvernamentală şi judeţeană. Concret: ceea ce vom dezvălui prin această anchetă jurnalistică va fi punctul de pornire al unui mare scandal mediatic şi, sperăm, public. Am făcut această anchetă, asemănătoarea cu cea dată publicităţii în noiembrie 2010, care a declanşat scandalul mediatic în puturoasa afacere a Centurii de lut a Clujului, pentru a releva opiniei publice încă o afacere păguboasă şi un eşec al efortului naţional de creare a unei infrastructuri rutiere. Din informaţiile confidenţiale şi VERIFICATE pe care le avem la dispoziţie principalul motiv al blocajului lucrărilor la drumul turistic Ic-Ponor, care uneşte zona montană a judeţelor Cluj şi Bihor, se datorează constatării pe teren a unei realităţi kafkiene: pur şi simplu traseele acestui drum nu se întâlnesc. Adică, drumarii constructorului – Asocierea dintre S.C. MBS GROUP S.R.L., S.C. Alfa Rom S.R.L. si Nemzetkozi Betonut Kft – care lucrează pe traseul drumului din judeţele Cluj şi Bihor nu se pot întâlni şi nu pot pune cele două trasee cap în cap din cauza unei erori de proiectare. Sau mai pe româneşte spus – şi scuzaţi folosirea expresiei neacademice – cele două trase merg ca urina boului, iar pentru unirea lor este necesară proiectarea şi asfaltarea unui drum nou, neinclus în proiect, de aproape 7 km, care va fi amenajat pe traseul unui drum forestier.
Cine-i vinovat şi cine plăteşte
Scandalul e cât Palatele administrative între Consiliile judeţene Cluj şi Bihor, din cauza facturii ce va trebui plătite pentru amenajarea … am vrut să zic bretelei, dar e prea lungă…, practic a noului drum, întrucât costul acestuia nu poate fi suportat din fondurile europene alocate construirii şoselei montane Ic-Ponor. Desele şi confidenţialele întâlniri dintre reprezentanţii celor două foruri par a nu fi ajuns la un rezultat ferm din cauza divergenţelor de păreri. Clujul susţine că Bihorul trebuie să plătească, din fondurile judeţului, întrucât acest drum se află pe raza sa teritorială, în timp ce Bihorul susţine că ei n-au nicio vină în comiterea acestei grave erori şi ar fi absurd ca ei să plătească eroarea de proiectare. Din evaluările ochiometrice, costul acestui nou drum de 7 km ar fi de câteva milioane de lei, având în vedere norocul că pe traseul său nu trebuie făcute poduri. Cert este că unirea celor două drumuri, prin intermediul celui de-al treilea (cel forestier), se va putea face doar după finalizarea şi consumarea contractului cu finanţare europeană şi, probabil, pe banii CJ Bihor, întrucât Clujul nu poate aloca bani pentru o investiţie aflată pe raza teritorială a altui judeţ. Situaţia este, cu adevărat, kafkiană, sau mai corect spus: românească, dacă menţionăm faptul că proiectarea şoselei Ic-Ponor a fost scoasă la licitaţie, în 2005-2006, de ministerul infrastructurii, condus de Laszlo Borbelly. Licitaţia a fost câştigată de Expert Proiect Bucureşti, care a subcontractat lucrarea către firma clujeană Drumex. Aceasta a întocmit, se pare, două proiecte ale drumului, pentru cele două trasee care pornesc din judeţele Cluj şi Bihor, pentru care ministerul a plătit câteva miliarde de lei vechi. Pe baza acestor proiecte s-a făcut un dosar pentru obţinerea unei finanţări europene, fapt fericit care s-a produs, iar în 2009 constrirea sa a fost scoasă la licitaţie. Lucrarea a fost câştigată de către Asocierea dintre S.C. MBS GROUP S.R.L., S.C. Alfa Rom S.R.L. si Nemzetkozi Betonut Kft. Firma MBS Gropup, aparţine lui Gabriel Silagyi, om de afaceri, care în 2009 era şi consilier PDL de Turda, fapt care a generat un uriaş scandal de presă, pigmentat inclusiv cu acuzaţii la adresa premierului Emil Boc; că şi-ar fi favorizat “firma apropiată” pentru construirea a ceea ce media bucureşteană a numit: “autostrada lui Boc.”
Erori mari de proiectare
Gravele erori de proiectare au creat probleme şi mai mari, de ordin financiar, beneficiarilor acestui drum, adică nouă, contribuabililor români, întrucât agenţia europeană de plăţi a refuzat cererea C.J. Cluj de a plăti 13 milioane de lei (130 miliarde de lei vechi). Motivul: numeroasele şi nepermisele modificări tehnice ale proiectului, care au fost considerate ne-elegibile. În principal este vorba despre cele nouă poduri de pe traseul drumului, neicluse în proiectul iniţial, aprobat pentru finanţare din fonduri europene.Sursa noastră credibilă din cadrul regiei judeţene a drumurilor ne-a precizat că la verificarea pe teren a traseului făcut pe planşa proiectantului s-a constatat că drumul ar fi trebuit construit pe coama muntelui. Cu alte cuvinte, ridicările topo au fost făcute incorect.
Cert este că C.J. Cluj a aprobat recent, printr-o hotarare, „prelungirea duratei de executie a acordului contractual incheiat intre judetul Cluj si Asocierea dintre S.C. MBS GROUP S.R.L., S.C. Alfa Rom S.R.L. si Nemzetkozi Betonut Kft, pentru realizarea proiectului – „Modernizarea infrastructurii de acces in Zona Turistica Rachitele – Prislop – Ic Ponor”, dar nu mai mult de 45 de zile de la data finalizarii lucrarilor de executie a celor noua poduri noi, din cadrul obiectivului”. Decizia forului judetean vine in urma cererii depuse in vara anului 2012 de catre constructor, care a cerut acordarea a inca noua luni in plus, pe motiv ca ar fi existat unele greseli de proiectare, iar proiectul a trebuit refacut.
La final, tragem linie şi socotim să vedem ce avem în straiţa noastră de contribuabili oneşti şi serioşi, care se trezec cu noaptea-n cap, în ziua de 3 ianuarie, pentru aşi plăti taxele şi impozitele la stat. Păi ce să avem altceva decât pagubă şi eşecuri nesfârşite pe banii noştri. Şi, foarte important, niciun vinovat. Aşa că: la mai multe şi mai mari, voi băieţi deştepţi ai infrastructurii rutiere naţionale.