Articole

În această seară (miercuri, 4 decembrie), de la ora 19, va fi cea de-a 13-a dezbatere la Beraria Culturala, cu tema: Bunătatea şi dărnicia (de Crăciun) la români. Prin tema aleasă, organizatorul şi moderatorul acestor dezbateri, jurnalistul şi istoricul Ion Novăcescu, vrea să afle de la public şi de la invitaţii de marcă, dacă SUNTEM buni şi darnici doar de Crăciun? Odată pe an? Vor încerca, într-un dialog cu publicul să ofere răspunsuri la aceste dileme doi profesori universitari de înaltă ţinută intelectuală ai Clujului:Profesor universitar dr. Teofil Lung - şeful Clinicii Maxilo-Faciale UMF
şi Conf. Univ. Dr. Alina Rusu - Prodecan, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, UBB.

Astăzi a demarat o campanie isteaţă în centrul Clujului contra primarului Emil Boc şi politicilor publice pe care acesta le promovează în municipiul de pe Someş. Trei panouri mobile, cu expunere faţă-verso, având pe fiecare faţă chipul unei bătrâne din Cluj Napoca sau împrejurimi, au fost expuse în cel mai aglomerat spaţiu al Clujului: P-ţa Mihai Viteazul. Alături de chipul brăzdat de riduri, bătrâneţe şi neputinţă al acestor bătrâne sunt inserate şi mesaje de descriere a acestora şi, mai ales, a ocupaţiilor pe care sunt nevoite să le desfăşoare pentru a supravieţui.

În emisiunea: "Poveştile României", de pe Look TV, din 9 noiembrie 2013, la care m-a invitat Sabin Gherman, am avut ocazia şi, mai ales onoarea, să vorbesc despre zidirea Bunicului meu, Miron Novăcescu, cel care, la 1927, a contribuit, din averea sa, la fondarea primului orfelinat ţărănesc din România. "Casa Dorca" a fost fondată în 1927, ca urmare a unui eveniment tragic petrecut în comunitatea baptistă din satul Prilipeţi, Valea Almăjului, judeţul Caraş Severin. În urma decesului unui membru al acestei comunităţi au rămas fără niciun sprijin şase orfani, de care se îngrijea doar mama lor care, însă, nu prea avea resurse să-i crească; existând riscul să-i piardă. Bunicul a fost unul dintre fruntaşii satului, fiind şi unul dintre apicultorii şi pomicultorii renumiţi ai Banatului care, alături de cei şase copii ai săi, munceau mult pentru a întreţine o gospodărie serioasă. Nenorocirea acelei familii nu a putut fi ignorată şi, din banii săi -aşa după cum arată extrasul din actul de donaţie făcut, în 1939, asociaţiei care administra orfelinatul - Bunicul a cumpărat un teren intravilan, precum şi materiale de construcţie cu care membrii comunităţii baptiste, în frunte cu renumitul păstor Ion Şuveţ, au ridicat orfelinatul.

O franţuzoaică din Paris face senzaţie zilele acestea în centrul Clujului cu o metodă originală de cerşit, care i-a entuziasmat pe clujenii care trec pe trecerea de pietoni de la intersecţia bulevardelor Ferdinand cu 21 Decembrie 1989. Issabellle are 20 de ani şi a venit în România în urmă cu două luni, iar în Cluj este de o săptămână pentru a face un leu cinstit cu metoda sa inedită de a cerşi.

A venit vremea să nu ne mai fie ruşine. De ceea ce suntem şi de ceea ce trebuie să facem. În veacul acesta şi pe pământul acesta. E vremea să fim şi mândri că suntem români. Că ne-am zămislit prin văi, păduri şi văgăuni. La izvoare şi stâni. Pe cărări şi-n bordeee. Unde ne-am făcut una cu pământul, sub copite de cavalerii pustiitoare, ca să rămânem aici. În munţii, dealurile şi câmpiile tărâmului botezat de Maica Domnului a fi veşnic Grădina Sa. A venit vremea să ne ridicăm. Fruntea, Inima şi Coloana Vertebrală. Din arcuirea Carpaţilor şi din ţărâna şi praful istoriei noastre împovărătoare. Dar şi din frică, prostie, neputinţă, laşitate, curvie bărbătească, hoţie, prefăcătorie şi minciună. Noi, românii, suntem copii de imperatori şi zămislitu-ne-am aici. Din cenuşa Sarmisegetuzei şi din apa Dunării, sfiinţită de Apostolul trimis cu misie de Hrist. Din asfiinţitul unei mândre istorii şi din zâmbetul promiţător şi darnic al lui Dumnezeu. Care i-a dat Pământului şi Fiinţei noastre naţionale, la naştere, mii de tone de aur în dar. Ca să nu cerşim de mâncare şi culcare pe la alte uşi străine. Şi-n coşul Transilvaniei, Banatului, Basarabiei, Bucovinei, Moldovei şi Munteniei a pus nemăsurat petrol, păduri, cernoziom şi gaze. Şi toate elementele rare. Cu Vârf şi Îndesat a fost darul lui Dumnezeu, la naşterea noastră şi pentru copiii copiiilor noştri.

Patru imagini (clik pe galeria foto), cât 4000 de cuvinte, despre dezbaterea de aseară de la Beraria Culturala, despre " Patriotism şi sentimentul moşiei la românul european". De la stânga: Filosoful şi Comunicatorul Aurel Codoban (alături de istoricii Ion Cârja şi Tene Ionut) vorbind cu suflet - aşa cum face el mereu - despre Iubire, MAtriotism şi Patriotism. De ce spunem Patrie şi nu Matrie, pentru că, mai degrabă, românii simt în matriotism. "În vreme ce mama te iubeşte pentru că exişti, tatăl te iubeşte pentru ce poţi să devii iar românii ca popor sunt un popor matern, legaţi de mamă, astfel se raportează la ţară ca la propria mamă.

Up date: Mihai Szeplekan dezminte zvonul că ar fi făcut cadouri unor primari din judeţ pentru a+l susţine în cursa pentru şefia organizaţiei.

Presedintele organizaţiei de tineret a PNL Cluj (TNL), Ioan Bâldea, a publicat aseară pe pagina sa de facebook o scrisoare redactată şi semnată de către preşedintele organizaţiei, senatorul Marius Nicoară, şi deputatul Adrian Oros, în 28 martie 2013, prin care-i solicitau preşedintelui pe ţară al TNL, Florin Alexe, să-i sancţioneze pe şefii tineretului liberal din Cluj pentru neimplicarea în campania electorală din noiembrie 2012. Potrivit documentului publicat, Nicoară susţinea atunci că sancţionarea lui Ioan Bâldea şi Gavrilă Iuga se impune pentru lipsa de implicare şi în campania de demitere a preşedintelui Băsescu, din iulie 2012. Mai mult de atât, cei doi erau acuzaţi de "rea credinţă", fapt care ar fi fost dovedit de atitudinea celor doi, care au declarat că se vor implica "doar atunci când cred ei de cuvinţă".

„Pista de 3500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca poate fi terminată doar dacă va fi mutat traseul centurii ocolitoare Vâlcele-Apahida cu câteva sute de metri.” „Trebuie construită o nouă centură paralelă, în lungime de 3,4 km." „Trebuie dărâmat nodul rutier de la ieșirea din Cluj și construit altul în apropiere de Apahida.” „O nouă eroare de proiectare a centurii de ocolire a Clujului, care impune cheltuirea a încă 10 milioane de euro din bugetul judeţului Cluj, pe lângă cei aproape 200 de milioane de euro cheltuiți până acum cu blestemata Centură de lut". „Ba nu, trebuie să coborâm şoseaua și nodul rutier în aşa fel încât traficul să nu depăşească nivelul pistei.". Acestea erau titlurile Breaking News—urilor televiziunilor locale și naționale și știrea principală a ziarelor la începutul acestui an.

Îi auzim des pe diverşi politicieni aflaţi în funcţii locale, centrale şi mai ales îndestulătoare, cum rostesc ritualic şi pompos o imbecilitate mincinoasă, rod, poate, al ultimei fărâme de onoare din subconştientul lor tenebros. " Nevoia publică X sau Treaba Y va fi din acest moment prioritate zero pentru mine şi administraţia/ministerul/ primaria/guvernul meu." Prioritate Zero", au rostit şi rostesc, cu emfază de herculi încordaţi, gata de istovitoare munci în folos public, legiuni întregi de tâlhari cu cravate colorate, care exploatează ţara astafără niciun fel de taxă, ori arendă. Eldorado-ul unde pentru ei există o singură obligaţie legală, să spună periodic robilor: " Asta e! Nu se poate".

Modernizarea sistemului de transport public cu tramvaiul in municipiul Cluj Napoca reprezinta una dintre povestile clujene si romanesti de succes. Tramvaiul european, adaptat cerintelor publice si normelor mileniului III a reprezentat o investitie de 30 de milioane de euro care s-a scris nu numai din ratiuni tehnico-economice, ci si cu sufletul. Ca sa fie o mostenire utila pentru cei de azi, dar si pentru urmasi. (vezi galeria foto!) Transportul in comun este un serviciu social de o importanta incontestabila in aglomerarile urbane  si necesita o modernizare continua pe masura realizarilor tehnice si a unor norme noi privind eficienta, economia de energie si mai ales protectia mediului. Tramvaiul, cel mai vechi mijloc de transport in comun cu tractiune electrica, nu este demodat. Numeroasele avantaje pe care le are il fac sa revina in forta in transportul in comun din intreaga lume si mai ales in tarile Europene. Imbunatatirile tehnice care i s-au adus in timp fac tramvaiul un mijloc de transport in comun eficient si confortabil. Citeva din avantaje : este complet nepoluant, are consum mic de energie in functionare (randament 90%), capacitate mare de transport, confort, viteza mare de deplasare. Costurile mari initiale in infrastructura se recupereaza in timp prin economia de energie si perioada lunga de utilizare.