Monden

Oana Boc, alături de câţiva dintre cei mai importanţi rockeri clujeni, vor fi protagoniştii unui experiment cultural inedit, care va avea loc sub cupola Berăriei Culturale, duminică, 10 noiembrie, la ora 18, în localul fostei Fabrici de Bere Ursus.  Evenimentul: “Rock și Poezie ... la Berărie”, realizat în baza unei idei a jurnalistului şi istoricului Ion Novăcescu, are în meniul său cultural, pe aceeaşi scenă, un recital de poezie în interpretarea Oanei Boc şi un concert susţinut de veteranul rock-ului clujean, Costi Cămărăşan, alături de prietenii săi: Dudu Isabel - rockerul senzație de la Vocea României; Alex Malschi (clape); Kovacs Laszlo (chitară); Vlad Spătar (bass); Doru Nedelcu (chitară), Călin Cămărășan (tobe); Julia Kocsis (tobe).

Cronici ale dezbaterii: Despre Om şi Taina sa, ţinută la Berăria Culturală, în 09.10.2013, la care au participat: Actorul dorel Vişan şi Rockerul Costi Cămărăşan, scrise de Gabriela Ilieş, Ariana Guga şi Paula Tomi:

Gabriela Ilieş: "M-am întors miercuri seara în Berăria Cluturală, pregătită să urmăresc o discu'ie despre ”Omul şi taina sa”. Evenimentul este organizat de Ion Novăcescu, scriitor şi jurnalist, un om care mai crede că suntem o naţiune iubitoare de cultură. Prezenţa publicului în sală o demonstrează pe deplin. Invitaţii au fost ca de fiecare dată, speciali. Cunoscutul actor Dorel Vişan, aproape ca nu mai are nevoie de prezentare. E un nume ce se recomandă singur, eu i-aş spune că e chiar, un brand de Cluj. Alături de el s-a aflat, Costi Cămărăşan, o legendă vie a rock-ului clujan, fondatorul grupului Compact a cărui piesă, Fata din vis, m-a inspirat la un moment dat. M-am gândit cum anumeme s-ar putea trata această temă amplă, încercând să întrezăresc ceva. Credeam că fiecare dintre invitaţi va aborda subiectul prin prisma profesiunii sale, prin înţelepciunea dobândită pe drumul lor lung, printre mii şi mii de oameni şi destine. Dar nimic nu a fost cum am încercat să anticipez, de aceea atmosfera din acea seară a fost mult mai frumoasă. Mai puţini sunt cei care ştiu că, actorul Dorel Vişan, trecând printr-o experienţă de viaţă mai dificilă, luptând cu o boală grea, a apelat la terapii orientale, de autovindecare. La îndelunga sa experienţă de viaţă s-a adaugat un nou şi fascinant drum, calea spre autocunoaştere. Perspectiva omului, ancorat în realitate, lumesc şi material a găsit calea de a se întoarce spre spirtualitate şi spre minunatul univers interior.

 

Preşedintele-fondator al TIFF, Tudor Giurgiu, a dezvăluit în cadrul dezbaterii organizate miercuri seara la Berăria Culturală că actorul Florin Piersic nu-i mai răspunde la telefon şi că acest fapt este deranjant în condiţiile în care acesta urmează să joace într-o comedie pe care Giurgiu o va regiza. Noul film al lui Tudor Giurgiu, în care, se pare, Florin Piersic va deţine rolul principal, îşi va desfăşura acţiunea atât în România, cât şi în America.  Ei bine, aici este cea de-a doua sursă majoră de stres a regizorului clujean, întrucât o parte dintre filmări urmează să se facă în interiorul unui aeroport american. Acesta spune că recent a vizitat un aeroport din zona New York-ului, "dar care este departe, în ceea ce priveşte dotările şi aspectul interior de cel din Cluj", aşa că Giurgiu a ales să filmeze scenele filmului pe Aeroprtul internaţional din Cluj. 

Primarul Emil Boc şi Preşedintele-fondator al TIFF, Tudor Giurgiu se vor afla faţă-n faţă, miercuri, 5 iunie, de la ora 19, la o inedită şi spectaculoasă dezbatere la "Berăria Culturala", deschisă la Fabrica de Bere Ursus. "Hollywood-ul clujean între realitate şi himeră. Prezentul şi viitorul unui proiect grandios al Clujului", reprezintă o temă de mare actualitate, interes şi preocupare, în contextul celei de-a 12 ediţii a TIFF, dar şi a preocupărilor privind finaţarea şi dezvoltarea cinematografiei româneşti. Alături de cei doi protagonişti, în Agora de la "Berăria Culturala" se vor afla şi: Mihai Chirilov, Cristian Hordilă şi Doru Pop. De asemenea, şi-au anunţat participarea şi jurnalişti de la Bucureşti, specializaţi în fenomenul cinematografic românesc. Dezbaterea de mâine seară este importantă din două motive.

Trupa clujeană KLAUSENBURG , formată din Dana Novăcescu (voce), Didi (clape), Bogdan (chitară/voce) şi, nu la urmă, Sebi - elevi în clasa VI-a , au susţinut primul lor mini-concert într-o sală a Sporturilor, animată de sutele de copii speciali, veniţi din toată ţara pentru Gala de deschidere a Jocurilor Special Olimpics 2013, la Cluj.

Clujul e un loc unic şi special pe harta României. Cu trăsăturile specifice ale tindividualităţii sale şi, mai ales, cu normalitatea, civilizaţia şi toleranţa sa. Despre Clujul multicultural şi multietnic se vorbeşte adesea, în presa bucureşteană, ca despre un loc misterios, al frăţietăţii şi coabitării prieteneşti, unde actorii scenei publice sunt prieteni şi legaţi întrei ei prin fire şi interese nevăzute. Evident, analiştii de la Bucureşti subliniază, de fiecare dată, caracterul ocult şi veros al acestor relaţii şi interese. Despre "frăţietatea transpartinică" de la Cluj s-au publicat titluri mari şi grave în presa naţională şi s-au făcut talk show-uri numeroase. Frăţietatea de la Cluj a fost aspru biciuită de un Gâdea, Badea şi Ciutacu, fără să se spună şi să se ştie ce-i în spatele ei şi ce-i îndeamnă pe rivalii locali să-şi dea mâna şi să-şi unească forţa. 

Trupa Klausenburg, formata din cei trei pusti despre care am scris a reusit sa ia Premiul I, sectiunea grupuri, la concursul de folk, organizat la nivelul scolilor si liceelor din Cluj, editia I-a, 3 aprilie 2013, la Liceul Alexandru Vaida Voevod (initiatorul si organizatorul concursului). Precizez ca trupa - compusa din: Bogdan, Dana Novacescu si Sebi - elevi în clasa VI, s-a format in urma cu doua saptamani, iar acesta este primul lor concurs la care participa. Si care, sun sigur, n-o sa-l uite niciodata. Bravo lor si profesorilor care-i indruma. Ma refer, in special la: Marius Moldovan, directorul artistic al Scolii Populare de arte " Tudor Jarda" din Cluj si profesor de canto muzica usoara al Danei Novacescu, Alex Malschi, profesor de canto si de instrumente si, in acelasi timp, coordonator, alaturi de doamna profesoara Tunde Lacko, al programului de co-repetitie cu trupa, al Scolii de Arte. Mai jos gasiti postarea pe care a scris-o dupa ce am participat la o repetitie a pustilor.

Pustii astia clujeni canta super! (01.04.2013)

Trei puşti clujeni: o fată şi doi baieţi, de 12 ani, elevi în clasa VI, la Colegiul Naţional "George Coşbuc", secţia Germană maternă şi-au făcut o trupă şi, din banii economisiţi în timpul săptămânii, închiriază săli de repetiţie cu ora, prin Cluj, pentru a repeta. Bogdan Moşuţiu, Dana Novăcescu şi Sebastian Vădeanu s-au reunit pentru a participa la un concurs de folk al şcolilor clujene. S-au înscris cu trupa "Fără Nume". Eu i-am văzut într-o sală aparţinând unui tip fain, pe nume Zoli, care-i lasă mai mult decât plătesc, le dă corzi când şi le rup şi-i încurajează, spunându-le că ei cântă mai fain decât alţii mai mari, care trec pe acolo.

O dedicatie pentru toate mamele, de Ziua Femeii, din partea micutei mele artiste - Dana. Cantecul: Ingerul meu (Patricia Ciobotaru) a fost interpretat in cadrul spectacolului: Parfum de femeie, organizat de Scoala Populara de Arte Cluj Napoca "Tudor Jarda", in data de 7 martie, la Cinema Marasti.

Dana, alaturi de trupa Napoca, a Scolii Populare de Arte Cluj, repetand melodia: Ce sa fac?, compusa de Marius Teicu pentru Loredana Groza. Repetitia are loc in studioul de inregistrari al sectiei de Canto al scolii si este coordonata de expertii: Lacko Tunde , Alexandru Malschi si Mihai Ghircoias.

Examenul de promovare a anului I, la sectia Canton - muzica usoara, a Scolii Populare de Arte din Cluj se apropie cu pasi repezi iar una din probele de foc, impuse de conducerea scolii, o reprezinta interpretarea "live", cu trupa, a doua piese: una in limba romana si una in limba engleza. Marti, 29.05. Dana, alaturi de colegii ei minunati, care compun trupa rock "Napoca" si care, toti sunt anul I la sectiunea "Instrumente", au repetat piesele cu care vor intra in concurs. Si, foarte important, repetitia s-a facut fara ca profesorul coordonator, dl. Marius Moldovan, sa fie unul din componentii trupei, asa cum i-a obisnuit pina acum.