Dezvăluiri

Orfelinatul din Prilipeți, județul Caraș Severin, a fost fondat în cadrul comunității baptiste care s-a închegat aici după Marele Război. Veteranul Miron Novăcescu, bunicul meu, s-a întors de pe frontul din Italia, în decembrie 1918, cu profunde traume din cauza ororilor ce le-a trăit în timpul celor patru ani de război, dar mai ales din cauza pierderii fratelui său, Ion, pe care nu l-a mai găsit după un năpraznic bombardament al artileriei italiene. Timp de mai bine de un an, Miron Novăcescu a încercat să uite și să-și vindece rănile războiului cu ajutorul alcoolului. Până într-o noapte de august a anului 1920 când, în urma unei beții groaznice. s-a îndreptat pe patru cărări către iazul morii de apă „Nemțoanea”, fiindcă îi era sete. Din cauza stării avansate de ebrietate, întins fiind pe burtă, i-a căzut capul în apă și nu și l-a mai putut scoate. Bunicul mi-a relatat că simțea că se îneacă când o Ființă Luminoasă i-a ridicat capul în palme, s-a uitat blând la el și i-a spus, fără să-i vorbească, să înceteze să mai bea, fiindcă rostul vieții lui este să-l slujească pe Dumnezeu și să-i ajute pe copiii săraci și orfani. De a doua zi nu a mai pus strop de alcool în gura sa. Și-a întemeiat o familie. A avut șase copii. A fost unul dintre fondatorii comunității baptiste din Banat și a fost cel care și-a donat aproape întreaga avere pentru fondarea și întreținerea primului orfelinat țărănesc din România.

Dragi prieteni! Puteți câștiga lejer 1000 de lei dacă veți citi această postare până la capăt.
Timp de aproape trei ani am făcut "Matinalul" la Realitatea fm Cluj. Acest fapt a fost pentru mine o bucurie, o onoare și un privilegiu, pentru că am dăruit și m-am dăruit. Zi de zi am împărtășit oamenilor din ceea ce am acumulat în anii petrecuți în bibliotecă și-n tovărășia cărților. Am abordat, analizat și am discutat cu ascultătorii mei, sau cu invitați, - fără ură sau părtinire - chestiunile locale și naționale, arzătoare sau la ordinea zilei. Consider că mi-am făcut datoria de jurnalist cu onoare, profesionalism, fidelitate și eficiență. Cred că principala valoare pe care am cultivat-o în acești ani, în timpul celor trei ore de program, a fost LIBERTATEA. Ascultătorii mei au putut, liberi și neîngrădiți, să-și exprime opinia față de stări de lucruri, personaje puternice ale Clujului și țării, inclusiv față de mine. Cred în libertate mai mult decât în orice și această valoare este temelia pe care mi-am întemeiat viața și cariera.

Actorul Dan Puric, care a susținut la Cluj Napoca, la sfârșitul acestei săptămâni, o conferință  eveniment, intitulată: „Glăsuind în neguri”, în cadrul celei de-a 63-a ediții a Berăriei Culturale, desfășurată la Cinema Florin Piersic, a abordat mai multe teme, una dintre acestea fiind cea a conștiinței naționale și a rezistenței genei românești în fața otrăvurilor ideologice bolșevice și de tip neo-marxist. El a vorbit și despre paradoxul românesc în Europa contemporană, care are reflexe suicidale, prin negarea tradițiilor, valorilor și credințelor pe care s-a întemeiat civilizația europeană. În aceeași măsură, Dan Puric a deplâns dezbinarea românească și ipocrizia de a sărbători Ziua Marii Uniri într-o țară dezbinată sufletește. La conferința lui Dan Puric de la Cluj Napoca au participat cca. 750 de persoane, printre care remarcându-se mitropolitul Andrei și poeta Oana Boc (vezi galeria foto!).

Marele actor Dan Puric a vorbit în „Matinalul” Realitatea fm Cluj despre conferința-eveniment: „Glăsuind în neguri”, care va avea loc la Cluj Napoca, joi, 24 noiembrie, de la ora 19, la Cinema Florin Piersic.   Înbeznații ăștia. Parcă cineva a stins lumina în țara asta și am ajuns să ne cunoaștem pipăindu-ne, nemaiavând posibilitatea unei perspective. Un genial fizician german  a spus:„când orizontul unui om se strânge din ce în ce mai mult, adică devine tâmpit, orizontul devine la un punct și acel om zice: uite punctul meu de vedere.” Și atunci, nu poți să judeci un orizont de vedere creștin, cum este al nostru cu, să zicem, un punct de vedere european sau civil al unui nea Panos. Așa că noi devenim puncte, care ne atingem între noi. Așadar, când unuia i se închide orizontul, el devine punct și atunci vine unul și zice: „iată punctul meu de vedere!”. Ia gândiți-vă la punctul de vedere al unui amărât de acolo, din Bruxelles, despre România. Ce știe el despre noi sau despre Croația sau Rusia sau orice țară. Noi trăim acum numai din puncte de vedere și nu din taina existenței noastre. Știți că era bancul ăla extraordinar cu o blondă, în genunchi, în fața unui felinar. O găseșțte polițaiul și o întreabă: „ce faci domnișoară, în genunchi aici, în fața felinarului? Păi am pierdut inelul de logodnă. Și aici l-ați pierdut. Nu, ci printre blocurile de vis a vis, dar aici e lumină.” Așa e și cu ăștia. Ei caută unde li se aprinde lor lumina. Dacă li se aprinde lumina de la Bruxelles, de la Moscova, ori de la Washington acolo caută.

Într-un context geopolitic tensionat și într-un mediu național letargic și tulbure, Academicianul Ioan Aurel Pop - rectorul Universității Babeș Bolyai - este o voce limpede a conștiinței românești. Și a nevoii noastre de identitate națională. Domnia va susține miercuri seara la Berăria Culturală,  o conferință în primă audiție despre „Brand-ul de neam la români”. Acest eveniment academic de marcă va avea loc la Casino, în ziua de miercuri, 21 septembrie 2016, începând cu ora 19. Academicianul I.A. Pop va prezenta publicului care sunt elementele și trăsăturile care dau conținut și definesc brand-ul de neam al românilor. Ce anume asigură specificitatea și unicitatea noastră printre celelalte neamuri ale Europei și lumii întregi. Evident, că această definire a „mărcii de identitate” a românilor va fi prezentată mai ales din punct de vedere al faptei istorice și ținând cont de diversele conjuncturi. Sunt românii un popor ales, care se trage din uniunea celor mai viteji și mai drepți dintre traci cu romanii, cuceritorii lumii sau sunt un popor de la periferia Europei, format din hoți și netrebnici. Pentru a afla răspunsul și, mai ales, ce anume ne definește și ne-a făcut remarcat în istorie, nu ratați această conferință senzațională a rectorului UBB.

Modelul clujean de construire a infrastructurii sportive, care a transformat municipiul de pe Someș în capitala sportului românesc, a fost preluat dincolo de Carpați și de alte autorități locale. Dacă în primii ani după 2012 oltenii, în frunte cu energica primăriță a Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, îi ironizau pe clujeni pe diverse chestiuni, acum au decis să pună în aplicare modelul clujean la ei acasă. Ca să le reușească proiectul de a avea stadioane moderne la prețuri rezonabile, au contractat, prin licitație publică, firme clujene de construcții și proiectare. Așa se face că același consorțiu de de firme care a ridicat „Cluj Arena”, construiește acum două stadioane moderne la Craiova și Tg Jiu (click pe galeria foto). Este vorba despre asocierea dintre constructorul  ACI Cluj S.A., proiectantul Dico&Țigănaș din Cluj Napoca și firma ConA din Sibiu. Clujenii, alături de sibieni, au reușit să  coaguleze o echipă performantă pentru "design and build", cu arhitecți, ingineri si antreprenori care lucrează împreună ca o orchestră.

Cea mai înțeleaptă și utilă lecție pe care am primit-o personal, de la Marele Lord, la unul dintre cursurile sale - e vorba de regretatul academician Camil Mureșan - a fost următoarea: „dragă domnule Novăcescu, când te uiți la o casă în flăcări, să nu te lași extaziat de focul ce a cuprins acoperișul, ci să cauți soba de unde a pornit focul.” Acesta a fost unul dintre principiile în baza căruia am analizat faptele istorice și mi-am scris cărțile. Să găsesc cauza și să nu mă rezum doar la efecte. Aceeași învățătură am aplicat-o în cazul semnificației adevărate, ORIGINALE, a sărbătorii de la 8 martie. Iar concluzia mi-a fost confirmată, cu uimire și încântare, de către preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer, cu care am avut un savuros talk show la Antena 1 Cluj.
Ei bine! Ce sărbătorim de fapt la 8 martie? Răspunsul unanim acceptat acum este: Femeia! Bineînțeles. Dar și ce femeie!!! Una care a devenit pildă biblică, închindu-i-se chiar un capitol în Cartea Sfântă a evreilor și creștinilor. E vorba de Regina Estera.

Prieteni, de trei ani fac constant evenimente culturale, însă niciodată nu m-am confruntat cu un asemenea barbarism, precum cel care s-a năpustit asupra organizării civilizate și legale a evenimentului cu Dan Puric. În acest week end, din nou, au fost rupte aproape toate afișele amplasate în oraș, scăpând doar cele care sunt în incinte protejate. Am decis să nu mai tipărim și să nu mai punem alte afișe. E o risipă mult prea mare, pe care Fundația Armonia nu și-o poate permite, deși afișele aveau rolul de a-i informa pe vârstnici și pe cei care n-au acces la lumea electronică. Afișele rupte le-am înlocuit de trei ori.

Înainte de a fi actor, Marcel Iureş a avut mai multe ocupaţii, de care acestuia nu-i este ruşine. A cărat cărămizi, a fost desenator tehnic la un institut minier şi a fost şi ... controlor de bilete la regia de transport din Craiova. Mărturisirea a fost făcută de marele actor roman în cadrul spectacolului „Leul Singuratic”, desfăşurat la Casa de Cultură a Studenților sub cupola unei ediții speciale a Berăriei Culturale. L-am întrebat „dacă era al naibii cu călătorii”, iar Iureş a spus: „ Nu, că eram timid. Chiar foarte timid. Îi întrebam pe oameni: este că aveţi bilete? 

O doamnă în vârstă – pe care eu o supranumesc Bunicuţa 007 – este eroina zilelor de astăzi, în care nepăsarea şi indolenţa par a fi valori comune ale oamenilor ce locuiesc marile oraşe. Dând dovadă de o vigilenţă extraordinară, Bunicuţa 007 anulează tentativa a trei hoţi de buzunare, de a o jefui şi îi surprinde pe aceştia în flagrant delict, în timp ce-i furau portmoneul unei tinere. Venerabila doamnă a făcut faţă şi agresiunii celor trei hoţi care, după ce au fost prinşi s-au năpustit ca nişte hiene asupra ei, pentru a o intimida. Filmul acestei întâmplări extraordinare a fost înregistrat de camerele de luat vederi ale noilor autobuze Solaris, care circulă în Cluj Napoca. Infracţiunea comisă de cei trei hoţi, cu vârste între 44 şi 52 de ani, s-a petrecut în data de 17 februarie a.c., într-un autobuz care circula pe linia 35 cu directia Gara spre cartierul clujean Zorilor. Hoţii au domiciliul în judeţele Brăila şi Prahova.