Dezvăluiri

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca a deschis un dosar penal, cu autor necunoscut, iar Poliția Cluj Napoca îl caută pe individul cu semnalmente de business-man, care în seara zilei de luni, 19 ianuarie, s-a folosit, într-un autobuz aflat în mers, pe linia 24, de un spray paralizant și de un aparat cu electroșocuri pentru a evita plata contravenției pentru că nu avea bilet. Solicitat, de către unul dintre controlori, între stațiile Spitalul de Copii și George Coșbuc, să prezinte biletul la control acesta a refuzat. Individul, având vîrsta de 35 de ani, 1,75 - 1,80 înălțime, păr negru, față alungită, ochelari de vedere și - ATENȚIE! - foarte bine îmbrăcat, cu costum, cravată și geantă diplomat, a scos un spary paralizant, proiectându-i unuia dintre controlori un jet în ochi. A mai dispersat încă un jet în direcția celui de-al doilea controlor, moment în care panica s-a stîrnit printre cei 50 de călători aflați în autobuz.

V-ați gândit vreodată de ce singurele fotografii pe care le avem de la Marea Adunare Națională a Românilor de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia sunt doar cadre exterioare și nu avem nicio fotografie din Sala Unirii și din timpul deliberărilor și semnării Actelor de către fruntașii românilor ardeleni? Motivul este incredibil. Ba chiar scandalos de neverosimil, dar adevărat. Pentru că singurul fotoreporter participant la eveniment NU A AVUT „ACREDITARE” și astfel nu i s-a permis să intre în incinta Sălii Unirii. Samoilă Mârza - supranumit "fotograful Unirii" - deși a venit special la Alba Iulia cu aparatul său de fotografiat cu burduf nu i s-a permis să intre în sală, fiindcă nu avea „credențional”. Adică mandatul care a fost acordat delegaților aleși prin vot universal să participe și să voteze actele unirii. Mai precizez un fapt istoric extraordinar, petrecut cu ocazia Marii Adunări de la Alba Iulia şi o fac pentru ţinerea voastră de mine şi pentru mândria de a fi roman. Unirea Românilor la 1 decembrie s-a decis prin vot universal. Pentru prima data în istoria românilor votul universal a fost folosit pentru alegerea celor peste 1200 de delegaţi din fiecare sat şi colt al Transilvaniei. Aşa că, nimeni nu poate contesta legitimitatea şi reprezentativitatea celor care au hotărât UNIREA NECONDIŢIONATĂ cu ŢARA.

Cea de-a XXIII ediție a Berăriei Culturale, care va avea loc miercuri, 29 octombrie, ora 19, în sala Euphoria de la Fabrica de bere Ursus, are în program o dezbatere-eveniment,: „Încrederea în justiție la români”. În fața publicului select se vor afla: judecătorul Marian Mihăiță Lucian - președintele Judecătoriei Cluj Napoca, Mircea Pop - decanul Baroului Cluj, Septimiu Suciu - sociolog; Alin Golban - jurnalist, oameni și specialiști de mare credibilitate și competență, care vor încerca să răspundă la întrebarea fundamentală: în ce măsură au românii încredere în justiție. Organizatorul și moderatorul întrunirilor de la Berăria Culturală, istoricul și jurnalistul Ion Novăcescu, a precizat că alături de invitați și public, își propune să răspundă și la alte întrebări esențiale, cum ar fi: care sunt cauzele și mecanismele care fac ca o societate să aibă sau nu încredere în justiție?

Consilierul județean și președinte al PNL Cluj Napoca a dezvăluit, în cadrul Matinalului pe care-l fac cu Florin Otrocol, la Realitatea fm, pe 92,8 fm, că a primit 10.000 de euro de la „prietenul său”, Eugen Davidescu, director în cadrul companiei UTI din București. Petran  susține că acești bani nu reprezentau șpagă, ci erau o sponsorizare pentru filialele municipală și județeană ale partidului. El nu a precizat explicit dacă acești bani erau o sponsorizare a lui Davidescu - ca persoană fizică - sau a fost o sponsorizare a companiei UTI. Acesta a mai spus că are o chitanță de la partid care confirmă că a depus banii în visteria filialei municipale și că restul de 5000 de euro i-a dat lui Horea Uioreanu, „întrucât acesta era șeful organizației județene”. Petran a mai spus că nu era de datoria sa ca să verifice daă Uioreanu a depus banii în caseria organizației județene și că nu știe ce a făcut șeful PNL Cluj cu banii primiți de la UTI. Întrebat de mine dacă există un contract de sponsorizare pentru acești bani, Petran a precizat că înțelegerea cu Davidescu a fost să se facă un contract de sponsorizare la finalul campaniei electorale, dar că acest contract încă nu s-a făcut.

Negocierile dintre PNL şi PDL pentru formarea noilor majorităţi politice în administraţia Clujului sunt din ce în ce mai interesante şi captivante. Liberalii pretind să primească de la pedelişti postul de viceprimar al Clujului, funcţie deţinută în acest moment de către Gheorghe Şurubaru. Surse demne de încredere din PNL Cluj ne-au declarat că din lista de consilieri locali liberali viitorul Birou Politic Judeţean interimar va alege un nume care va fi susţinut politic pentru a deveni viceprimar. Precizăm că PNL Cluj Napoca are cinci consilieri locali: Giacomo  Dreoni,  Ovidiu Florian, Doru Stoica, Dan Tarcea şi Ioan Bâldea. Şansele cele mai mari pentru a primi susţinerea politică a liberalilor le are consilierul Dan Tarcea. Acesta vizează şi funcţia de preşedinte al PNL Cluj Napoca, deţinută acum de Ioan Petran. Vă reamintim că, cu o zi înainte de reţinerea lui Uioreanu, patru dintre consilierii locali (cu excepţia lui Ioan Bâldea) i-au cerut public lui Petran să demisioneze din cauza rezultatului slab obţinut la alegerile europarlamentare (9,5%, în Cluj Napoca).

UP DATE: Consiliul Județean a anulat aseară atribuirea contractului către Asocierea câștigătoare, al cărei lider a fost SC TIM S.A. Decizia Comisiei de licitație este de a continua procedura de licitație, prin analizarea ofertei asocierii cțștigătoare. La acest moment nu știm care va fi decizia. Se va da cîștig de cauză solicitării avocaților TIM SA, ca să se țină cont de aferta asocierii, fără includerea Regiei Județene de Drumuri sau va fi declarată câștigătoare oferta de pe locul doi, făcută de SC ACI SA. Cert este, după cum spuneam și în articolul de ieri că, în culise, bătălia pentru adjudecarea acestui contract este aprigă. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a anulat licitația organizată de către Consiliul Județean Cluj pentru extinderea Tetarom I. Aceasta a fost una dintre cele mai importante licitații pentru o lucrare publică, organizată anul acesta la Cluj. Competiția pentru lucrarea: „Edificare Cladiri, Extindere si Modernizare Infrastructura”, finantțată prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, a fost cîștigată de asocierea unor firme clujene cu una dintre regiile Consiliului Județean Cluj. Astfel, oferta cîștigătoare a fost cea depusă de Asocierea S.C. Trustul de Instalatii Montaj şi Constructii S.A. – S.C. Grup 4 Instalatii S.A. – S.C. Electroconstructia Elco Cluj S.A. – Regia Autonoma a Drumurilor Judetene Cluj, cu o propunere financiara de 37.374.750 lei fara TVA, din care pentru Obiectul 1 – Deviere LEA 110 kV: 2.076.741,98 lei fara TVA.

Directorul ARR Cluj, Irinel Lungu, ne-a declarant, în exclusivitate, că în data de 9 aprilie Autoritatea Rutieră a trimis adresele de ridicare a licențelor de transport pentru 19 trasee județene, efectuate de către șapte operatori de transport în comun, inclusive Fany. Șefa ARR Cluj a precizat că în cursul zilei de astăzi a informat și Consiliul Județean despre acest demers official al său și este surprinsă că nu s-a dat publicității această informație. Irinel Lungu a mai precizat că, în ciuda atacurilor și presiunilor la care a fost supusă abia miercuri a putut trimite adresele de ridicare a licențelor, întrucât doar în 2 aprilie a primit solicitarea corect motivată a Consiliului Județean (CJ).

Declaraţie: Vreau să precizez de la început că acum a venit vremea să fac public acest crâmpei din viaţa mea de adolescent. De ce? Pentru că instituţia împuternicită de statul român să stabilească dacă un cetăţean a colaborat sau nu cu fosta poliţie politică a dictaturii comuniste s-a pronunţat definitiv şi fără dubii şi în cazul meu. Prin votul unanim al celor 11 membrii ai Consiliului. Ceea ce fac astăzi este un gest de onestitate şi de transparenţă, bazat pe adevăr şi susţinut de probe indubitabile, pentru a curma strădania unora de a-mi murdări numele şi păta onoarea. A fost un efort diabolic al acestor oameni, pare-se obsedaţi de persoana şi numele meu, făcut timp de 15 ani, mai precis din momentul în care am început să fac emisiuni TV şi talkshow-urile mele au crescut în audienţă şi credibilitate. Din acel moment, aceşti indivizi au fost acaparaţi de obsesia compromiterii şi decredibilizării mele publice.

În emisiunea: "Poveştile României", de pe Look TV, din 9 noiembrie 2013, la care m-a invitat Sabin Gherman, am avut ocazia şi, mai ales onoarea, să vorbesc despre zidirea Bunicului meu, Miron Novăcescu, cel care, la 1927, a contribuit, din averea sa, la fondarea primului orfelinat ţărănesc din România. "Casa Dorca" a fost fondată în 1927, ca urmare a unui eveniment tragic petrecut în comunitatea baptistă din satul Prilipeţi, Valea Almăjului, judeţul Caraş Severin. În urma decesului unui membru al acestei comunităţi au rămas fără niciun sprijin şase orfani, de care se îngrijea doar mama lor care, însă, nu prea avea resurse să-i crească; existând riscul să-i piardă. Bunicul a fost unul dintre fruntaşii satului, fiind şi unul dintre apicultorii şi pomicultorii renumiţi ai Banatului care, alături de cei şase copii ai săi, munceau mult pentru a întreţine o gospodărie serioasă. Nenorocirea acelei familii nu a putut fi ignorată şi, din banii săi -aşa după cum arată extrasul din actul de donaţie făcut, în 1939, asociaţiei care administra orfelinatul - Bunicul a cumpărat un teren intravilan, precum şi materiale de construcţie cu care membrii comunităţii baptiste, în frunte cu renumitul păstor Ion Şuveţ, au ridicat orfelinatul.

„Pista de 3500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca poate fi terminată doar dacă va fi mutat traseul centurii ocolitoare Vâlcele-Apahida cu câteva sute de metri.” „Trebuie construită o nouă centură paralelă, în lungime de 3,4 km." „Trebuie dărâmat nodul rutier de la ieșirea din Cluj și construit altul în apropiere de Apahida.” „O nouă eroare de proiectare a centurii de ocolire a Clujului, care impune cheltuirea a încă 10 milioane de euro din bugetul judeţului Cluj, pe lângă cei aproape 200 de milioane de euro cheltuiți până acum cu blestemata Centură de lut". „Ba nu, trebuie să coborâm şoseaua și nodul rutier în aşa fel încât traficul să nu depăşească nivelul pistei.". Acestea erau titlurile Breaking News—urilor televiziunilor locale și naționale și știrea principală a ziarelor la începutul acestui an.