spirit

Despre cifra 7 in limbaj comun stim ca este cifra divina. Cea mai raspindita rostire este ca Dumnezeu a facut lumea in sapte zile. Totusi: există:„7 minuni ale lumii antice”; ele sunt: Marea Piramidă de la Giza, Grădinile suspendate ale Semiramidei, Templul zeiţei Artemis din Efes, Statuia lui Zeus din Olimpia,Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos, Farul din Alexandria.
Sunt definite si „7 minuni naturale ale lumii” şi anume: muntele Everest, cascada Victoria, Marele Canion, Marele Recif de Corali, Aurora Boreală, vulcanul Paricutin, portul Rio de Janeiro.
Există „7 continente”: Europa, America de Nord, America de Sud, Africa, Asia, Antarctica, Australia sau Oceania
„Cerul este împărţit în 7”: atmosfera, exosfera, ionosfera, termosfera, mezosfera, stratosfera şi troposfera.
Curcubeul are „7 culori”.
Cele „7 păcate” capitale sunt: lăcomia,desfrâul, avariţia, invidia, mânia, lenea, trufia.Cele „şapte virtuţi”ale omului sunt: smerenia, dărnicia, bunătatea, răbdarea, modestia, abstinenţa şi sârguinţa.

Inspirat fiind de sărbătoarea Sfintei Cruci și de praznicul Iancului vreau să vă spun o poveste adevărată, petrecută în vara anului 1919, atunci când Românitatea se Izbăvea și se Înălța din negura Istoriei, în care fusese ținută cu lanțuri și asuprire grea timp de 1000 de ani. La sfârșit de iulie a anului 1919, Regele făcător de Țară Mare, pe numele său Ferdinand Întregitorul, însoțit de Regina sa și Mamă a Răniților în Războiul cel Mare, pre numele său Maria cea Miloasă, soseau la Turda. Pe urmele Armatei Române biruitoare, care zdrobea ofensiva armatei lui Bela Khun, ajungea la Tisa și elibera Transilvania. Cei doi suverani ai nou născutei Românii Mari au fost primiți cu urale și ovații peste tot pe unde trecuseră în drumul lor spre... Țebea. Plecaseră din București cu automobilul, la cerererea lui Ion I.C. Brătianu, aflat cu Vaida la Paris, la Conferința Păcii, pentru a oferi delegației române alte argumente de netăgăduit în grozava bătălie diplomatică pentru fruntariile și viitorul țării.

Unul dintre misterele care mi-au fascinat copilăria și după a cărui taină nedezlegată am alergat ceasuri multe pe dealurile și prin luncile din jurul satului meu a fost Misterul transformator al Curcubeului. La lecțiile de studiu biblic pe care le făceam cu bunicul meu, fondator de biserică și orfelinat în Valea Almăjului din Banat- am aflat, întâia dată, că ivirea curcubeului pe cer e semnul că Dumnezeu nu-și uită legământul către oameni, de a nu-i mai nimici prin ape și potop. Aceasta a fost Învățătura și Încredințarea ce mi-au fost limpezite până la Sfârșit de Moșul meu, bunic sever, cult și înțelept. Dar taina și căutarea Curcubeului altcineva mi le-a  sădit în Inimă, făcându-mă să-l tot caut, s-alerg, să-l prind, ca să mă Schimb. 

La Prislop, la mănăstire, m-am dus, mărturisesc, mai mult de curiozitate reportericească. Să fotografiez locul „miraculos” și de „pelerinaj”, unde odihnește Sfântul Ardealului. Acolo am fost mânat apoi de trufia tomică, de a pipăi rațional și eu minunea petrecută unor prieteni sterpi, ce acum așteaptă un mândru de copil. La mormântul părintelui Arsenie Boca am fost târât cu greu de Inimă, împotrivindu-mă ca un catâr tembel. Încrâncenat fiind, rău, egoist, zgârcit și superior. Ba și îngrozitor de cinic cu-n șmecher ce mi-a cerut ajutor. Până ieri am trecut, cred, de sute de ori pe lângă acest Loc, în drumul meu de acasă către Cluj, ori invers. Până la Ceasul de Ieri n-am avut suflet pentru un popas și nici Gândul bun. Doar grabă, scopuri mici, vise morgane... 

"Supranumit şi „purtătorul de biruinţă”, Sfântul Gheorghe simbolizează biruinţa asupra Satanei şi este un sinonimal curajului, fiind patronul multor armate din lume. Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Angliei, dar şi al Moldovei lui Ştefan cel Mare. Voroneţul, „Capela Sixtină a Orientului”, are hramul Sf. Gheorghe, iar pe steagul Moldovei trimis de către Ştefan cel Mare la Mănăstirea Zografu, de la Muntele Athos, este brodată imaginea Sfântului Gheorghe doborând balaurul. Decapitat în anul 303, din ordinul împăratului Diocleţian, Sfântul Gheorghe a fost ulterior canonizat. Rămăşiţele sale pământeşti au devenit moaşte.Capul sfântului a dispărut însă fără urmă, el fiind localizat în secolul al XII-lea în Kosovo, iar de aici în Karlovat, Athosul sârbesc. De aici a dispărut şi i s-a pierdut urma pentru aproape 600 de ani. După tragedia sârbă de la Câmpia Mierlei, pentru a evita capturarea moaştelor de către turci, despoţii şi călugării sârbi au adus capul Sfântului Gheorghe pe pământ românesc."

La finalul unei emisiuni explozive, in care s-au relevat miza economică uriaşă a intrării României în Schengen, precum şi secretul ascuns din stema Romaniei, Rares Bogdan, directorul general al trustului media regional "Realitatea-Ziua de Cluj", mi-a făcut propunerea să reiau emisiunea de la Realitatea TV Cluj. Fara a exagera cu nimic, vreau sa va spun ca momentul a fost cu adevarat emotionant, iar acest fapt a fost confirmat de multimea de mesaje si telefoane pe care le-am primit si eu si el dupa emisiune.

Dedic acest colind tulburator si inaltator, in acelasi timp, rostit de Tudor Gheorghe, Domnilor celor mari ai tarii mele.

Se spune ca Dumnezeu le-a transmis printr-un inger sfintilor Nicolae si Cassian că vrea sa-i intâlneasca la ora pranzului, la un han, aflat la distanţă de cateva ore de mers pe jos de locul unde erau ei. Dumnezeu le-a transmis ferm ca nu cumva sa intarzie, ca vor fi pedepsiti si le-a mai spus ca are o misiune importanta pentru ei. Drept consecinta, ii asteapta sa vina imbracati cu cele mai bune haine si cu blanurile lor scumpe. Cei doi sfinti au pornit la drum, cu noapte-an cap, ca sa ajunga la timp. Afara era o vreme cainioasa. Nici nu ploua, nici nu burnita iar drumul era mocirlos. Cei doi sfinti calcau cu grija pe margine, ca sa-si pastreze toalele curate pentru mareata misiune dumnezeiasca. La ivirea zorilor, dupa o cotitura a drumului, au zarit un taran istovit de sudoare si ghinion, care statea rezemat de marginea carutei pline cu saci de grau si-mpotmolite in noroiul drumului.

Curs 2: Diagnoza societăţii româneşti la începutul procesului de europenizare (sf. sec. XIX)

CONJUNCTURA ISTORICĂ ŞI GEOPOLITICĂ A OCCIDENTALIZĂRII ROMÂNIEI

Realitatea geopolitică a Europei și a Țărilor Române la începutul sec. 19:

Europenizarea României - un proces istoric ce a început acum mai bine de150 de ani, imediat după semnarea păcii de la Adrianopol (1829), în urma războiului ruso-turc, când, în urma presiunilor Angliei, monopolul otoman al comerţului cu grâne a fost ridicat iar primele corăbii englezeşti care au acostat în portul Brăila vor aduce cu ele şi sistemul mercantilist, care a stat la temelia zidirii capitalismului în Principate. A fost un proces greoi, care a întâmpinat nenumărate rezistenţe şi a comis nenumărate erori, fiind catalogat de criticismul junimist sub formula "formelor fără fond". A contribuit la implementarea instituţiilor şi civilizaţiei occidentale în România, a democraţiei şi constituţionalismului. Este un proces încă nefinalizat, care continuă haotic şi astăzi.