Editorial

Politica clujeană, în aceste ceasuri lungi de aşteptare, are un strop din dramatismul epic şi epopeic al asediului cetăţii de la Masada. Atunci, luptătorii evrei, sfârşiţi şi însetaţi de îndelungata încercuire romană, erau îmbărbătaţi să creadă în victorie, fiind asiguraţi de conducătorii lor de pogorârea salvatoare a lui Mesia. Astăzi, la distanţă de 2000 de ani şi nu în pustiu, ci pe malurile unui râu romanizat, şi pe o scenă de operetă tristă, se rostesc cu voce tare, de se-aud şi-n piaţă, necăjite rugăciuni şi incantaţii. Toate menite să-l pogoare, pentru a doua oară, pe al lor Binefăcător şi Mântuitor. Pe cel care, sub nume de rob, Emil, s-a întrupat, dar care-i încă slăvit şi crezut a fi drept Mântuitorul de la Răchiţele. Pe scenă şi-n scenetă speranţa şi disperarea sunt mari. Pentru că, în aceste ceasuri din urmă, asemeni lui Mesia, El e Duh.

Maria este una din fetitele obisnuite ale Clujului. E eleva in clasa V-a, la una din scolile din centrul orasului. E cuminte, modesta, frumusica si are vise multe, ca orice copil. Pe cele mai multe stie ca nu le poate indeplini pentru ca asa e viata. Cu unii copii e atat de generoasa in timp ce pe altii ii tot incearca, sa le vada trainicia sufletului si cat de repede si drept se pot ridica de jos. La fel face si cu Maria. Ea e fiica unui artist si a unei profesoare, carora marii carmaci buimaci ai acestei tari le-au furat, cu acte-n regula, luna de luna, de aproape doi ani, cate 250 de lei din propriile buzunare. Acesti bani le-au lipsit mult parintilor si mai ales Mariei, care de mult jinduieste si ea la un smartphone. Asa cum au fitoasele din clasa ei, ce-o amarasc zilnic ca-i saraca si fiica de 'telectuali. Mizeria asta cotidiana, pe care-o primeste zilnic in gura, urechi si-n ochi, a ranit-o putin pe Maria. La inima si intr-un semicerc de suflet. Si asa, pe amandoua le avea mahnite, dupa Ajunul de Craciun, cand a vazut ca Mosul iar a uitat-o desi i-a pus la Posta o scrisoare colorata si recomandata.

Astazi, 23 octombrie 2011, se implinesc 90 de ani de la infiintarea Partidului National Liberal la Cluj. Congresul de constituire s-a tinut in sala Cercului de Studii Liberale de la Cluj, care cred ca este actuala Sala Mare a Primariei clujene. Atunci a fost adoptat Statutul organizatiei locale si ales Comitetul judetean. Profesorul universitar, N. Banescu a fost ales presedintele filialei judetene iar avocatul A. Pordea si prof. univ. V. Merutiu, ca vicepresedinti, in timp ce farmacistul V. Somlea a devenit secretarul general. Liderul de necontestat al organizatiei era insa profesorul universitar Alexandru Lapedatu, cel care avea sa devina ministrul al cultelor in administratia Bratianu, in 1924.

Sine ira et studio, adică fără ură, părtinire, şovinism ori naţionalism, dar cu politeţe şi cu realism românesc, vreau să le spun naivilor exaltaţi de vizitele în Transilvania ale prinţului Charles, moştenitorul Coroanei britanice, că ar fi bine să facă un duş cu apă rece ca gheaţa, după care să cumpănească cu grijă mesajele princiare. La imbecilii de editori şi producători TV din Bucureşti, care românizează tot în „live”-urile lor, de-a valma, pe stră-străbunica prinţului, pe secui, satele, obiceiurile, mâncărurile şi denumirile lor, n-am pretenţii la realism şi-un strop de analiză. Ei sunt orbiţi de rating şi telenovelism.

De doua zile sunt perplex in fata productiilor jurnalistice ale presei "centrale" in dosarul "orele numarate ale lui Boc". E stupefiant sa constati cata superficialitate si cata lipsa de documentare, intuitie si analiza a profilului politicianului Emil Boc razbate din rostirea unor analisti si  jurnalisti de la televiziunile din Bucuresti. Si mai ales cata lipsa de prevedere a "teleopozitiei" fata de intoxicarile pe banda rulanta si fata de un adversar rezistent, abil si rabdator pe care iata, la peste doi ani de mandat in fruntea guvernului, inca nu-l cunosc; dar pe care-l dispretuiesc superiori pentru ca  "pute" rau a provincie si e un "pitic”, “prost gramada", care a “nenorocit o tara intrega”.

Printre caracterizările făcute românilor de către străini şi mai ales de către vecinii lor unguri, sârbi, ruşi şi bulgari nu cred că e una mai umilitoare decât aceea care-i defineşte a fi neam de slugă şi de iobag. Veşnic a sta cu capul plecat şi-n genunchi umili la uşa tuturor stăpânilor care-au avut chef şi-un strop de urină-n vezică să şi-o verse-n capul lor. În zilele noastre strănepoţii slugoilor şi ai iobagilor sunt scuipaţi în gură şi porcăiţi de zecile de mii de guri ale unui stadion întreg de corcituri balcano-asiatice, ca fiind ţigani. În nici un caz lumea nu ne recunoaşte a fi urmaşii celor mai drepţi şi viteji dintre traci şi ai romanilor, stăpânii lumii.

Chiar nu mai merita. Nici democratia, nici binele si interesul public, nici oamenii saraci si batjocoriti de toate guvernarile. Nu merita nici macar orgoliul tau si cu atat mai putin acest prostesc raboj pe care-ti crestezi pseudocurajul si pseudorealizarile jurnalistice. Nimic nu mai merita nici macar o secunda de stres si teama pentru siguranta mea si a copiilor mei. Toate credintele: in civilizarea poporului acestuia, in alternativa, in schimbare, in europenizare, in lupta contra autoritarismului, abuzurilor si jafului public. Toate sperantele, toate obiectivele si toata dorinta de a te lua de gat cu nemernicii si hotii care-mi fura viitorul meu si al copiilor mei mi-au fost spulberate ieri de trei evenimente grave: cazul Severin, filmarea bataii nepotilor lui Onaca cu politistii si moartea violenta a unui om pe o strada din cartierul Zorilor.

Premierul Emil Boc a venit din nou la Cluj pentru a da poporului si in special clujenilor vesti bune si, cel mai mult, pentru a face minuni. O multime de minuni incredibile si aprent irealizabile. Prima, si cea mai mare, mai asteptata, mai complicata, costisitoare si cea mai grea, Bocutul nos' a rezolvat-o in doi timpi si trei miscari. Spitalul de urgenta pur si simplu a crescut in fata ziaristilor extaziati care au vazut cu ochii lor cum Super Boc il construieste folosind chiar si cartusele si obuzele depozitului de munitie nemutat inca din Floresti. “Vă daţi seama, a spus Boc, că în sensul acesta Clujul are prioritate. În ce ne priveşte, a fost deja alocată finanţarea pentru mutarea depozitului de muniţie de pe locaţia din Floreşti, astfel încât terenul să fie liber, iar proiectul să poată demara”.

Am participat alaturi de Rares Bogdan - acest vulcanic Mugur Ciuvica al Clujului - si de Liviu Alexa, la emisiunea lui Ciprian Aron. Temele, de actualitate, sensibile si generatoare de impact: USL la Cluj si actiunea de solidarizare a unui club rotary cu cei trei oameni de afaceri cercetati de catre DNA. A fost o emisiune vie, polemica, violenta, la finalul careia Rares Bogdan a pus mina pe barda tocita a lui Conan Barbarul si-a inceput sa-i izbeasca in moalele capului, de-a valma, pe portocalii, pe pesedisti, pe liberali, pe uneperisti, pe procurori, pe scumpa si mandra de Elena, de a carei poseta Vuitton iar n-o incaput, dar de a carei chiloti aseara nu s-o legat. A lovit cu sete sadica in teasta firava a crestinului si nevinovatului Gurzau, in fruntea lui Ciupe..., ups!, am gresit, pe omul asta l-o aparat cu pieptu-i de arama, in jugulara lui Daniel Morar si..., culmea lu' Dumnezeu, i-o lovit in plex chiar si pe amicii lui rotarieni. "Care isi rad in pumni si se bucura de necazul lui Ciorcila, Silaghi si a celuilalt.

Va veni cu siguranta, Curand. Conditiile legice si evolutive ( ca sa nu fiu prea pretentios folosind termenul "istorice") sunt intr-unite. Nu vor trece multe zile si ne vom imbaia mediatic in sangele scurs al politicianului pedelist ce formeaza triumviratul din conducerea organizatiei Cluj. Buda-Apostu si Tise sunt triumvirii lasati de "taietorul" Boc ( l-am numit asa pentru ca stie doar sa taie: iarba cu coasa, lemne cu barda, locuri de munca si firme de la Registrul Comertului, salarii si pensii cu pixul), in fruntea organizatiei si a resurselor Clujului.